8
Nu am nici cea mai vagă idee! Dacă tu nu stii…
As merge pe o combinatie nefericită intre Boy George si Traistariu.

 

4
Stiu pentru cine NU le-ai facut: pentru un baiat cu IQ mai mare de 50, cu măcar opt clase absolvite pe bune.
El nu ar suporta ce e sub suvitele alea!

 

7
Fetele de azi au din ce in ce mai multa logică dar au din ce in ce mai multa logică.
Aceasta este doar una dintre sclipiri dar aceasta este doar una dintre sclipiri.

 

5
Uoff, Doamne! Pe limba ta:
Tantalau theu ubyth de catzel maydanez ku korkitura de tekel a fugeat ka in pana mea nu mai suporta sa yi vorbesty asa!
Lam intrebat daka se intoarke la tine dar a zis ka mai bine se sinukide dekat sa te vada scryind.
In plus, sia gasit gajika noua:

3
Vezi? E fericit cu Veronica.
Poate, daca au noroc, vor avea si mostenitori.

12463978_461825197334815_657239088_n
Eu as zice ca-i putin deasupra sfârcului, dar nu sunt specialist.
Chiar nu stiu unde e inima la manelisti!
PS: presupun că ea nu poartă ochelari de la citit, nu?

Citeste si: POVESTI

AI CARTE, AI PARTE! „Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu IliutaCosta 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.

Fragment CARTE:
„Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă.
Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o.
Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul.
Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine.
Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă.
Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini:
-Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la Complex!
Habar nu aveam ce se dă și când. Poate carne, ouă, portocale. Tot ce știam era că urma să vină, de undeva din lungul străzii, o mașină cu ceva de mâncare.
Arareori apucam să cumpăr banane verzi. Le înveleam în ziare și le puneam pe șifonier, apoi așteptam zile în șir să se coacă. Le pândeam noaptea să nu dispară. Un copil nebun din vecini avusese proasta idee să îmi spună că maimuţele le fură când te aştepţi mai puţin.
Poate că ţi se pare greu de crezut, dar până pe la 7-8 ani am fost convins că bananele nu cresc în bananieri, ci pe șifonierele din Africa. Nu neg….”
cover_blogb

 

30 thoughts on “Mare e gradina facebook! (statusuri ep. 86)

  1. Adina says:

    Aoleu ,mesajul Crystynutzei este perfect pentru distribuit in locul acelui mesaj, care contine cifre si litere si pe care vrand -nevrand l-am citit multi dintre noi si ”credem” ca suntem genii … gresit ! Genii suntem acei care am reusit sa citim mesajul acestei Crystynutza ,careia nu ma mir ca i-a fugit catelul , l-a facut sukar , sarmanul !

  2. Cris says:

    Nu am reusit sa citesc decat primele randuri din ‘capodopera’ tizei mele pentru ca imi producea dureri de cap si o stare de voma .Nu stiu daca is de ras sau de plans specimenele astea,sper totusi sa nu ajunga oamenii normali peste ceva timp specimene iar ei sa fie normalitatea.

  3. Ramo says:

    1.ai căutat atât de mult timp cuvintele pentru anunțul cu câinele, încât mai bine nu mai scriai.. nu ești mai șmecheră asa..
    2.aia din tatuaj.. are ochelari de vedere că nu prea,, o vede bine.. așa e de mikutzăă.. mititica.. „

Lasă un răspuns