Pachetul Silviu Iliuta

ÎPS Teodosie, după tragedia bebelușului mort: “Nu vom schimba ritualul botezului! Nu ne intimidăm. Așa a fost și cu lingurița. Păi cum să schimbi lingurița? Am explicat, lingurița e Maica Domnului.
Înlocuiești pe Maica Domnului cu o femeie oarecare? Nici vorbă. Nu se schimbă nimic.”
Patriarhia anuntase luni că există posibilitatea ca preotul să nu îl scufunde complet pe bebeluş în cristelniţă, ci doar să îi toarne apă pe creştet.
ÎPS Teodosie s-a declarat împotrivă.
“Nu. Nicicum nu se schimbă ritualul. Pentru că…o să dau și temeiuri din Sfintele Canoane. Canoanele acestea referitoare la credință sunt valabile și peste 1000 de ani. De aceea nu vom schimba. Nu ne intimidăm!”

Nu m-as apropia la mai putin de 100 de metri de o slujba tinuta de caraghiosul asta.

Daca as fi din Constanta, mi-as seta GPS-ul sa il ocoleasca, pentru binele lui. Probabil ca daca l-as intalni, i-as zice cateva, nu m-as putea abtine, si as deveni stire.
Pacat ca in randurile ei, BOR are oameni pentru care ritualul inseamna mult mai mult decat vietile oamenilor.

 

 

 

CITESTE! A APARUT ! Click pe poza:
Cu autograf?

Cartea 14 zile in izolare, Silviu Iliuta

 

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliutacronicipebune

FOLLOW PE FACEBOOK  SI ALTE CHESTII: Silviu Iliutacronicipebune

NU rata singura trilogie premiata chiar de autor! Vanduta in mirificul tiraj de 4 exemplare.  Doua mai sunt in raft. Vin cu autograf. Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI.

Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment:

„La Botez, trebuie să avem și un fel de mâncare mai fițos, gen creveți prăjiți sau scoici sau melci. Pentru că Domnul Colonel va invita câțiva prieteni importanți.
– Din aceia care mănâncă des fructe de mare.
– În mare cresc fructe? a întrebat unchiul, cu expresia unui copil de un an care a primit prima jucărie din viața sa.
– Ești prostănac! i-a zis bunica. Este vorba de fructe ținute în mare, așa cum ținem noi gogonelele la saramură.
– Ce, noi nu băgăm pepeni la murat? a susținut-o mătușa, țipând la unchiul.
– Pepenii e fructe? a ripostat unchiul. Parcă știi tu că pepenii e fructe! Fără 100 de mililitri de țuică, unchiul meu nu e unchiul meu nu începe să circule prin sânge. Bunica a spus chiar că ar trebui să îi dăm să bea noaptea, în somn, printr-o pâlnie. „Ca să nu se trezească alt om, ca acum!” Mama Ameliei simte momentul greu și, cu o voce caldă, împăciuitoare, le explică țăranilor:
– Fructele de mare, domnule unchi, doamna bunică, părinte … Fructele de mare sunt, de fapt … A-NI-MA-LE. Creveți, stridii, languste, homari, crabi, caracatițe…
– Hai dă-o dracu’! răbufnește părintele. Absolut toți se întorc spre el.
Bunica îl mustră din sprâncene și din buze, apoi îl ceartă ca pe un câine neascultător
: – Părinte, părinte, nu ești ascultător! Dacă mai pronunți o singură dată „dracu”, te dau afară de la masă! – Cum să fie, bunică, creveții… fructe de mare?! Da’ ce, noi nu am fost la oraș să vedem creveți?
– Da, continuă ea. Chiar dacă este caracatiță, este o fructă de mare.
– Adica cum, doamnă? Poate ne spuneți că caracatița are frunze? continuă popa atacul. Toți din Armata Iliuță râd. Sunt cu capul pe spate, cu mucii la nas, cu cracii pe sus.”

 

 

 

Lasă un răspuns