Cartea Detectiv de Romania, Silviu Iliuta

Aplaudati, ba! E cool sa bagi manele la festivaluri. 

Cum ar veni, ajungi tu, mare DJ din cluburile smechere din Monaco, Londra, Berlin, in Republica Bananiera Romania si vrei sa arati cat esti de tare si de original. 

Si bagi o manea la Electric Castle. Iar unor romani le place, hipsterasii sunt in delir, e cooool! Pentru ca romanii sunt oi care adora tot ce vine de afara. Pentru ca romanilor li se pare foarte tare daca un italian sau un neamt baga un Adi Minune. Daca indraznea vreun roman sa faca asta, il scoteau aia in suturi de pe scena. Dar fiindca e strain, e un act artistic! Iar noi, astia de nu il pricepem, suntem niste prosti cu ifose.

“DJ-ul Tommy Cash a fost interzis la festivalul de muzică Electric Castle, după ce a adus pe scenă o manea a lui Adrian Minune”. In sfarsit, o stire normala. Stiti de ce? Pentru ca  baietii aia, care merg an de an la festival, au cautat de le-a venit rau cazare prin Cluj, au gasit la preturi exorbitante, si-au pus cortul in spate, au mers pe soseaua aia oribila si aglomerata pana la Bontida, au ajuns la castelul ala odinioara superb ca sa fie prezenti la… Electric Castle. Ne-am prins? Electic Castle, nu Manele Castle. Pentru asta nu si-ar fi carat cortul in spate nici 5 metri.

Bai, DJ-ii aia care vin la noi se cred smecheri, la modul “le dau taranilor astia ce vor, popor de manelisti, le dau manele!” Si atunci intre doua pastile si un fum, arunca un Adi Minune. DJ-ii aia care fac asta ne considera un popor de maimute, pe care il caracterizeaza muzica aia cu versuri agramate, lalaita de niste inculti care daca nu se apucau de cantat, se alaturau vreunui clan interlop.

Aplaudati, ma! E cool! Urmeaza Adi Minune si la Festivalul Enescu, ce naiba! 

Primii organizatori care au facut ce trebuie sunt cei de la Electric Castle. L-au interzis pe papagalul asta de DJ, care nici macar original nu e.

Eu ii felicit cu mana pe inima pe organizatori, in numele meu si al unei prietene care si-a rupt jumatate de salariu de la suflet si a renuntat la 4 zile de Vama ca sa fie la festival. Si care NU si-a dorit sa il asculte pe Minune.

Stiu, sunt eu prost cu ifose si nu inteleg Arta. Aplaudati, ba! Ne baga strainii manele, e cool!

FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliutacronicipebune


Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”

 

FRAGMENT:
„La NUNTA.
La restaurant am vomat în „serviz-ul“ auto din curte, am ciocnit de 100 de ori paharul de şampanie cu invitaţii. Paharul, adică un recipient alb de plastic.
– Nici nu ştiam că se poate bea şampanie din… a spus mama Ameliei scârbită.
– Se poate! i-am confirmat. Dacă nu e bun, beţi direct din sticlă.
Totul era decorat exact cum ne promisese patronul: pereţii roz erau acum plini de balonaşe care formau o inimă. Sau un animal. Ceva între o inimă şi un câine.
– Totuşi, am zis că să vă fac o surpriză pentru tinerii însurăţei! m-a bătut patronul pe umăr. I-a ieşit iepuraş!
– Iepuraş e ăla? îl întreb.
– Da! E talent nevastă-mea la d-astea. Daţi când aveţi diferenţa.
Orchestra era pregătită. Un elev de liceu, ochelarist şi cu coşuri pe faţă, cânta la vioară. Doi cetăţeni înfăşuraţi în fracuri lucioase, la ţambal. La acordeon era un solist de culoare.
– Makele! Student la medicină! mi-a spus mândru patronul. Când e româneşti, bagă banda, iar când e internaţional, cântă el. Ştii ce frumos cântă Makele? E din Africa de Sud! Sau America de Sud.
– Nigeria.
– Aşa! Urlă patronal. Dă-i dracu’, e la fel de negri, îmi şopteşte. Da’ cântă bine, ca ţiganii la noi.
Unchiul meu a devenit brusc serios la vederea orchestrei. M-a apucat temător de braţ şi m-a târât lângă scena construită din paleţi acoperiţi cu o mochetă verde murdară.
– Există!
Şi a rămas cu privirea nemişcată şi tălâmbă spre formaţie. Am mai dat pe gât o ţuică, „pentru bani şi noroc“, cum mi-a zis doamna care îmi spunea Sergiu. După o vreme, mi-am agitat puţin două mâini, apoi pe cele patru, prin dreptul privirilor lor. Unchiul, deşi după fiecare gură de şampanie se transforma în „unchii“, era nemişcat.
– Există! Ştiam eu! Uite la el!
Şi mi-l arată pe Makele.
– Ui… uite, nepoate, ce albi e dinții când cântă!
Love me tendeeer…
– Şi e adevărat ce se zice, nepoate, că toţi negrii are voce! Poate o cânta mai bine Elvis.
– Elvis era alb! îi spun.
Da’ de unde, avea el sânge de ceva… ! Uite, ui… uite ce dantură are, ne… nepoate! Marietooo! Marietooo!
Fuge de lângă mine, îşi face loc prin mulţime, îmbrâncind câţiva nuntaşi, şi se întoarce împingând-o pe mătuşa înspre scenă.
– Uite, fă, un negru! Uite ce palme albe are!”

tru

2 Comentarii la “Aplaudati, ba! Baga strainii manele la festivaluri.

  1. Zev says:

    Silviu, sa ne calmam umpic.

    ‘Daca indraznea vreun roman sa faca asta, il scoteau aia in suturi de pe scena.’ Pai la Premiile Gopo s-a facut, si reactia a fost destul de viguroasa, zic eu, chit ca post-factum.

    Hipsterii – ma rog ‘hipsterasii’ – nu stiu, n-am fost acolo, nu sunt hipster, sunt prea batran, pe vremea mea erai rocker sau hippie (sau cadru de nadejde, fruntas UTC sau ceva), astea erau optiunile. Cu toate astea, nu m-as grabi sa anticipez o reactie corecta politic de la unul (sau una, hehe) doar pentru ca e hipster. Am colegi de servici hipsteri de-aia suparati, cu barbi de rabin si bere facuta in garaj, pantofi maro cu cioc la costum bleu-marin (wtf?), dar juristi sau analisti buni. Si ii doare in poponetz si nici acolo de PC. Nu cred ca hipsterescu de Romania e fundamental diferit. Deci teza ca hipsteru romanesc s-a bucurat vre-un pic, in lipsa evidentei, imi pare speculativa. Poate o sa spui ‘da, dar au dansat’ sau ceva. Eh, oamenii erau la un concert, le-au trantit maneaua, whatever, nu e ca si cum le intra pe CV si nu-i mai angajeaza nimeni.

    Gigelul clapar care a facut-o, a facut-o pe barba lui, o sa genereze simpatie din partea multor femele care oricum sunt convinse ca Romania e o tara micuta la frontiera dintre Qatar si Australia, e okay.

    Si da, reactia organizatorilor a fost perfecta. Asa iti mentii prestigiul.

    Da talica nu te mai consuma. Da-i in Doamne iarta-ma.

    • Silviu Iliuta says:

      La premiile Gopo era normal sa cheme pe scena formatia aia, fusese un film despre manelisti. Confunzi lucrurile, acolo chiar au procedat corect. Daca protagonistii sunt manelisti, pe cine sa cheme pe scena? O trupa rock?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *