Cartea Detectiv de Romania, Silviu Iliuta

 

 

 

 

Cred ca omenirea a luat-o definitiv pe panta indiferentei crase, a nesimtirii totale. Arde o padure, ma! Ce mare lucru?
La jurnale asta e a zecea stire, la “si altele”, dupa 5 stiri cu interviuri aberante cu martori inchipuiti la o crima. Daca mai incape in desfasurator. 20% din oxigenul planetei noastre e produs acolo. Unu din cinci oameni respira aer de Amazon, nu e mare scofala.
In timpul asta, Macron si Putin se trag de sireturi la mare, cu nevestele alaturi, sparg pahare de sampanie prin Rusia, caraghiosul ala de Boris al UK nu mai stie cum sa faca sa iasa din UE, Merkel e in concediu, Trump freaca menta pe terasa Casei Albe pe la intalniri cu presedinti din lumea a treia. Arde Padurea Amazoniana, bre! Aia despre care invatam noi pe la Geografie ca e plamanul planetei. Iar aia mari, care pot trimite forte uriase sa stinga incendiile, freaca duda politicianist, la rece. A, sunt si idiotii, aia care isi fac tricouri cu imprimeuri cu padurea arzand,
ca sa sustina cauza. Astia sunt cei mai tari intotdeauna. Urmeaza sa isi puna poza cu incendiul la profilul de Facebook si au rezolvat cazul. 

Ia uite-l, XL, cu maneca lunga, pe trei variante de culori, cu un nasture de lemn de Amazon, manca-l-ar tata!

Dupa ce ca am siluit Pamantul asta cat am putut, dupa ce ca disperarea asta dupa productie a produs dezastre in China, de mai au putin aia si umbla cu tubul de oxigen pe strada, dupa ce ca noxele au transformat marile orase in niste spatii de gazare, acum stam cu mana in cur.
Nimeni nu face mai nimic. Mare smecherie, arde o padure!
Sefii lumii se arata ingrijorati, niste organizatii se tot dau de ceasul mortii, oamenii nici macar nu realizeaza ce se intampla, pentru ca cei mai multi au lipsit la Geografie si oricum ei credeau ca Amazon e doar un fel de rau, ca Oltul.
Arde Padurea Amazoniana, ce mare lucru?! Niste copaci vechi de sute de ani, doar atat. Cresc altii.
Intr-un univers cu oameni normali, pe o planeta cu oameni normali la cap, acum am fi fost toti cu stopitoarea, cu furtunasul, cu galeata sau cu orice acolo. De la presedinte pana la ultimul om, care o fi ala. Intr-o lume normala, sefii de state ar fi mutat urgent fonduri uriase de la aparare pentru a trimite elicoptere si avioane care sa arunce apa. Intr-o lume normala….
Noi stam sa cada planeta asta pe noi, o ingropam in munti de plastic, o axfisiem pe alocuri, omoram specii pe banda rulanta, iar acum asistam nepasatori cand plamanii nostri dispar.
Intr-o lume normala, parca n-am fi atat de prosti. Si de aia o sa murim. Daxa nu acum, peste cateva sute de ani. Suntem cea mai proasta specie care a evoluat vreodata pe Pamant, singura care nu produce nimic util pentru natura, ci doar distruge. Nu mai ajuta niciun like, niciun share, eu aici scriu fix pentru mine si absolut degeaba, prea putini constientizeaza ce se intampla. Si eu sunt din categoria inutililor revoltati pe net. Daca ar fi ceva de capul meu, as fi acum un mare militant prin Green Peace sau cu butoiul cu apa langa Amazon. Suntem mult prea plini de noi si prea ocupati sa ne ingropam in bani si betoane ca sa avem timp de salvat planeta pe care noi o  ucidem.  N-o sa realizam nici in ultima clipa ca suntem asasinii propriei noastre planete. Sau vrem sa fim, dar n-o sa reusim. Ea o duce mai bine fara noi.  E doar o chestiune de timp pana la marea rejectare.

Silviu Iliutacronicipebune

CARTI LA OFERTA. 3 carti=59 de lei.

Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”

 

FRAGMENT:
„La NUNTA.
La restaurant am vomat în „serviz-ul“ auto din curte, am ciocnit de 100 de ori paharul de şampanie cu invitaţii. Paharul, adică un recipient alb de plastic.
– Nici nu ştiam că se poate bea şampanie din… a spus mama Ameliei scârbită.
– Se poate! i-am confirmat. Dacă nu e bun, beţi direct din sticlă.
Totul era decorat exact cum ne promisese patronul: pereţii roz erau acum plini de balonaşe care formau o inimă. Sau un animal. Ceva între o inimă şi un câine.
– Totuşi, am zis că să vă fac o surpriză pentru tinerii însurăţei! m-a bătut patronul pe umăr. I-a ieşit iepuraş!
– Iepuraş e ăla? îl întreb.
– Da! E talent nevastă-mea la d-astea. Daţi când aveţi diferenţa.
Orchestra era pregătită. Un elev de liceu, ochelarist şi cu coşuri pe faţă, cânta la vioară. Doi cetăţeni înfăşuraţi în fracuri lucioase, la ţambal. La acordeon era un solist de culoare.
– Makele! Student la medicină! mi-a spus mândru patronul. Când e româneşti, bagă banda, iar când e internaţional, cântă el. Ştii ce frumos cântă Makele? E din Africa de Sud! Sau America de Sud.
– Nigeria.
– Aşa! Urlă patronal. Dă-i dracu’, e la fel de negri, îmi şopteşte. Da’ cântă bine, ca ţiganii la noi.
Unchiul meu a devenit brusc serios la vederea orchestrei. M-a apucat temător de braţ şi m-a târât lângă scena construită din paleţi acoperiţi cu o mochetă verde murdară.
– Există!
Şi a rămas cu privirea nemişcată şi tălâmbă spre formaţie. Am mai dat pe gât o ţuică, „pentru bani şi noroc“, cum mi-a zis doamna care îmi spunea Sergiu. După o vreme, mi-am agitat puţin două mâini, apoi pe cele patru, prin dreptul privirilor lor. Unchiul, deşi după fiecare gură de şampanie se transforma în „unchii“, era nemişcat.
– Există! Ştiam eu! Uite la el!
Şi mi-l arată pe Makele.
– Ui… uite, nepoate, ce albi e dinții când cântă!
Love me tendeeer…
– Şi e adevărat ce se zice, nepoate, că toţi negrii are voce! Poate o cânta mai bine Elvis.
– Elvis era alb! îi spun.
Da’ de unde, avea el sânge de ceva… ! Uite, ui… uite ce dantură are, ne… nepoate! Marietooo! Marietooo!
Fuge de lângă mine, îşi face loc prin mulţime, îmbrâncind câţiva nuntaşi, şi se întoarce împingând-o pe mătuşa înspre scenă.
– Uite, fă, un negru! Uite ce palme albe are!”

 

tru

One thought on “Arde Padurea Amazoniana, ba! Ce mare lucru?

  1. Pingback: Zelist Blog » Blog Archive » Care au fost cele mai viralizate subiecte in presa online si pe bloguri, in perioada 19 – 25 august 2019?

Lasă un răspuns