Ce bucurie nationala! Fetele de care ne-am batut joc au luat medalii de aur!

Din presa:
„Echipa feminina de spada a Romaniei, formata din Simona Pop, Simona Gherman, Ana Maria Popescu si Loredana Dinu, a scris istorie la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, cucerind medalia de aur, prima pentru delegatia tricolora la aceasta editie. Scrimerele noastre s-au impus in fata Chinei, scor 44-38. „(Hotnews)

Sunt un ignoran, recunosc. Nu am vazut nici macar un minut din Olimpiada.
Dar am aflat si eu ca tot romanu’, de pe facebook, ca echipa de scrima a castigat medalia de aur.
Acum, toti romanii se lauda cu ”FETELE NOASTRE DE AUR”. E plin internetul. Ma astept ca facebook sa scoata o aplicatie pentru poza de profil cu ele.
Pentru cine nu stie, asta e echipa aceea care isi platea singura deplasarile la competitii, in timp ce noi pompam milioane in fundul loser-ilor din fotbal.
Sa ne laudam!
Sa ne mandrim cu ele, sa le facem o statuie mica la intrarea in stadion.
Azi, sunt mari romance, mari simboluri nationale.
Si maine?
Peste doua luni nici naibii nu mai pomeneste de FETELE NOASTRE DE AUR.
Iar, la urmatoarea competitie, fetele vor scoate bani de avion din buzunar.
Nu e misto tara asta?
Domnule Iohannis, va mandriti cu ele, nu?

Banuiesc ca aveti o oarecare influenta in tara asta.
Ce ar fi daca v-ati folosi influenta asta si le-ati ajuta sa nu mai treaca prin umilinta asta? Zic si eu.
…

PS: Ce ziceti daca, la urmatoarea competitie mare, cand vom afla ca smecherii din sportul romanesc si din Guvern nu le ajuta sa isi plateasca deplasare, vom sari toti in apararea lor? Ce ziceti?

AI CARTE, AI PARTE!

“Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 38 de lei si se comanda online, daca intri pe Bookzone. Cartea este disponibila AICI.

Fragment „Toate titlurile bune au fost date”:
„Stăteam cu mâna rezemată de calorifer, pe la spatele ei, și o atingeam ușor pe piele. Ea se făcea că nu simte că o pipăi și îmi povestea ceva absolut neinteresant despre școală.
-Vrei să o facem acum, Creațo?
A lăsat ușor privirea în jos și s-a înroșit toată.
Mi-am dat seama că există mari șanse ca ea să vrea, așa că am devenit cocoș. M-am aplecat pe vine ca să mă pot uita în ochii ei.
-Creațo… Vrei?
Se vede treaba că era atât de emoționată încât nu putea să vorbească.
-Păi, Baiețică…
-Eu! Patrick Swayze, Creața MEA! Tu, Demi Moore.
În capul meu cânta deja melodia: ”Oh, my love, my darling….”
În sfârșit, a ridicat capul din pământ, iar eu m-am apropiat la câțiva centimetri de gura ei.

Scena sărutului. Urmează scena sărutului!!!
”… i’ve hungered for your touch! Only yoooooou! ”
….
Ea deschide ușor buzele, eu le deschid pe ale mele.
Îi simt răsuflarea. Are miros de Brifcor.

Mă pregătesc de atac cu limba.
Mai am atât de puțin, vă jur! Este cel mai fericit moment al vieții mele.
SUNT CEL MAI BUN! Încă doi centimetri, maxim!
-Când? întreabă nevinovată. Când vrei?
O să o sărut și cu limba, da! Din prima!
„Când?!”… “ CE… când?”
-Când? Întreb nedumerit. Păi… ACUM!
Se uită la mine cu ochii mari și mă împinge ușor.
-La ora asta? Ești nebun, Patrick? Unde vrei să găsim noi lut ca să facem oale la ora asta?!