Ma urmareste o reclama:
Doua gagicute se intalnesc la toaleta. Blonda trage apa, apoi urmeaza un dialog in care bruneta o intreaba daca a facut treaba mare. Blonda zambeste fericita, semn ca da, tocmai a facut. Mult. Pentru ca e foarte fericita.
-Ti-am spus eu ca poti face treaba mare linistita! Cu Colon Protect poti manca oricat si nu te mai umfli, ai vazut? Are nustiucate proprietati, e omologat de mama si de mama lu’ mama. In plus, e si ieftinache.
Apoi blonda isi apasa burta, iar amandoua striga fericite:
-Si ce gust bun areeee!
Si pleaca.
Am ajuns la concluziile:
1. Daca o sa vedeti o femeie in halu’ asta de fericita, intr-un club, sa stiti ca tocmai a facut treaba mare sau a fumat o marijuana. Iti dai seama dupa miros.
2. Daca iubita ta e tot timpul Trista si imbuflanta, nu e vina ei, ci a ta. Pentru ca nu stii unde sa o cauti. Nu mai merge dupa ea in bucatarie, intre peste ea in baie! Dar ai grija sa fie cu o prietena.
3. Daca nu stiai ce sa ii iei iubitei de ziua ei, acum e clar: Colon Protect.
4. Baiatu’ care a scris reclama nu a vazut niciodata femei fericite si atunci si-a imaginat ca asta se intampla undeva unde el nu are acces: la buda.
5. De cate ori iubita ta iti spune „iubi, vreau sa mananc ceva bun, dar nu stiu ce”, tu vei avea raspunsul. Baga-i pe gat niste pastille din alea si canta impreuna cu ea:
-Mmmmmm, si ce guuuust bun aaareee!

„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.

Fragment din cartePatul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
aaa

Lasă un răspuns