Cartea Detectiv de Romania, Silviu Iliuta

Iubirea. Iubirea e importanta. Iubiti-l pe ANAF, chiar daca e prostut si dictator.
Am o prietena care a intarziat cu o zi sa plateasca niste impozite. Vina ei, lipsa de timp. A zis ca o lasa pe a doua zi. Apoi, in drum spre casa, a facut greseala sa se opreasca la
benzinarie. Vina masinii. Suge. Si,
cand sa plateasca, bani pe card=zero. Se intampla seara, pe la 11. Intra in panica, unde-s banii? Se gandeste la ala mic si dictator, ANAF, dar ii trece prin cap si ca ar fi anuntat-o daca ii bloca suma X, nu? Nu. Incerca al doilea card, ala cu banii copiilor. Zero lei. Al treilea. Al patrulea, ala cu ratele la mobila. Al cincilea. Da, are cinci carduri. Ce sa vezi? Pe toate 5 era blocata suma pe care o avea de platit pentru impozit.
ANAF a blocat suma X, de pe toate cardurile. X ori 5, fara sa anunte. Asta e vestea rea. Vestea buna e i-au spus ca asa se procedeaza. Daca tu ai de dat 5 lei la Stat, ei iti blocheaza 5 lei din fiecare cont. Asa fac ei, asta e toata explicatia. Li se rupe daca tu crezi ca nu e corect. Asa se procedeaza, boss!
Apoi, si aici e vestea si mai buna, ca sa ti-i deblocheze, trebuie sa te duci tu la ei si sa le spui ca ai platit. Urmezi procedura, dai un email, pui un dosar cu sina, faci 15 plecaciuni la ghiseu, iei autobuzul doia statii sa faci o copie, ca nu mai ai bani de benzina. Nici bani sa faci copiilor pachetel la scoala nu mai ai.
Poate ca voua vi se pare normal,


dar mie mi se pare un abuz de cel mai prost-gust. Unul care trebuie inceteze, mic ANAF. A, SMS-ul ala tarziu cu “se face poprirea”, ajuns dupa ce ati facut-o, e haios. A ras fata, bine ca nu i-ati dat de Craciun. Daca era in provincie, in benzinarie, cu copiii, cu toate cardurile blocate si fara ca altcineva sa ii poata transfera bani? Ca faceati, bai ANAF? Dormeau copiii in benzinarie pentru ca voi i-ati blocat de 5 ori aceeai suma? Dormeau.
Dictatori, dictatori, intelegem si noi. Da’ si atat de nesimtiti?

Oferta carti ce n-a vazut Parisul!


Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”

 

FRAGMENT:
„La NUNTA.
La restaurant am vomat în „serviz-ul“ auto din curte, am ciocnit de 100 de ori paharul de şampanie cu invitaţii. Paharul, adică un recipient alb de plastic.
– Nici nu ştiam că se poate bea şampanie din… a spus mama Ameliei scârbită.
– Se poate! i-am confirmat. Dacă nu e bun, beţi direct din sticlă.
Totul era decorat exact cum ne promisese patronul: pereţii roz erau acum plini de balonaşe care formau o inimă. Sau un animal. Ceva între o inimă şi un câine.
– Totuşi, am zis că să vă fac o surpriză pentru tinerii însurăţei! m-a bătut patronul pe umăr. I-a ieşit iepuraş!
– Iepuraş e ăla? îl întreb.
– Da! E talent nevastă-mea la d-astea. Daţi când aveţi diferenţa.
Orchestra era pregătită. Un elev de liceu, ochelarist şi cu coşuri pe faţă, cânta la vioară. Doi cetăţeni înfăşuraţi în fracuri lucioase, la ţambal. La acordeon era un solist de culoare.
– Makele! Student la medicină! mi-a spus mândru patronul. Când e româneşti, bagă banda, iar când e internaţional, cântă el. Ştii ce frumos cântă Makele? E din Africa de Sud! Sau America de Sud.
– Nigeria.
– Aşa! Urlă patronal. Dă-i dracu’, e la fel de negri, îmi şopteşte. Da’ cântă bine, ca ţiganii la noi.
Unchiul meu a devenit brusc serios la vederea orchestrei. M-a apucat temător de braţ şi m-a târât lângă scena construită din paleţi acoperiţi cu o mochetă verde murdară.
– Există!
Şi a rămas cu privirea nemişcată şi tălâmbă spre formaţie. Am mai dat pe gât o ţuică, „pentru bani şi noroc“, cum mi-a zis doamna care îmi spunea Sergiu. După o vreme, mi-am agitat puţin două mâini, apoi pe cele patru, prin dreptul privirilor lor. Unchiul, deşi după fiecare gură de şampanie se transforma în „unchii“, era nemişcat.
– Există! Ştiam eu! Uite la el!
Şi mi-l arată pe Makele.
– Ui… uite, nepoate, ce albi e dinții când cântă!
Love me tendeeer…
– Şi e adevărat ce se zice, nepoate, că toţi negrii are voce! Poate o cânta mai bine Elvis.
– Elvis era alb! îi spun.
Da’ de unde, avea el sânge de ceva… ! Uite, ui… uite ce dantură are, ne… nepoate! Marietooo! Marietooo!
Fuge de lângă mine, îşi face loc prin mulţime, îmbrâncind câţiva nuntaşi, şi se întoarce împingând-o pe mătuşa înspre scenă.
– Uite, fă, un negru! Uite ce palme albe are!”

tru

p

6 thoughts on “Inca o porcarie marca ANAF.

  1. Negrescu Cristi says:

    Vreti ss mai stiti una?
    Angajatorul meu a platit 240 lei in contul de impozit pe venit in loc sa plateasca in contul CASS. Dupa 5 ani, primesc de la ANAF ca sunt dator la ei cu aceasta suma dar ca suma pe care aveau ei sa mi-o restituie s-a prescris.
    ANAF nu este doar stat in stat, este si cel mai marevtalhar. Eu nu am auzit pana acum, ca daca cineva ar avea o datorie la banca, la o institutie, la o persoana fizica, dupa 5 ani poate ss nu mai restituie datoria, pe motiv de prescriere.

Lasă un răspuns