Va rog, dacă întâlniţi vreun specimen din asta, să îi citiţi PE LITERE, RAR, articolul de mai jos:

s2Iubite cocalar,
Ştiu că eşti capabil să scuipi o coajă de sămânţă la câţiva metri, în aplauzele doamnei cocalar.
Ştiu că eşti în stare să o scuipi şi prin strungăreaţa de sus şi printre pauza dintre dinţii de jos.
Mamă, îmi dau seama cum te simţi când faci asta!
Tăticule, eşti Pele, Hagi şi Maradona la un loc!!!Uite si cum ar arata logo-ul tau: Romania de seminte! Toti scandand numele tau!
Dacă ar fi un Campionat Mondial la scuipat semninţe, eu te-aş timite direct în finală. Jur!
Dar nu e, frate.
Şi nu e stadion acolo unde joci tu! E doar un parc obosit.
Şi în loc de poartă de fotbal e un cărucior de copil. Scârţ-scârţ, îl auzi?
Uite, tocmai ai scuipat între ochi un sugar!
Părerea mea: antrenează-te şi tu acasă, în mijlocul sufrageriei.
Şi, când ieşi în parc, lasă şi tu punga cu seminţe pe maldărul de coji din mijlocul patului.
Te aşteaptă la întoarcere.

s3

Stimate meltean,
Pot să apelez la tine cu ceva?
Uite, aş vrea că atunci când eşti în trafic să nu mai scrumezi şi să nu mai arunci mucul de ţigară pe geam.
Ştii de ce? S-ar putea să te rănească!
Gândeşte-te că scrumul i-ar putea intra în ochi altui meltean, cu 20 de kile mai gras şi cu maioul mai scurt şi mai mulat. Un fel de „tu” peste doi ani.
Tu-ţi dai seama că ţi-o furi? Gândeşte-te puţin. G Â N D E S T E-T E  P U Ţ I N.
Apoi, nu mai vărsa scrumiera în mijlocul drumului, ce dracu’!
Păi, dacă melteanul care te bate, te dă cu capul de ciment?
Nu-i destul de greu că îţi laşi dinţii de aur în asfalt?
Vrei să mai înghiţi şi mucuri de ţigări?!
Părerea mea: păstrează scrumiera în maşină sau da-o pitipoancei din dreapta să o înghită cu o gură de apă.
Dacă a luat un meltean că tine, probabil că o merită.

s1

Nepreţuite gherţoi,
Uite, mă deranjează ceva la tine: atunci când mergi la grătar, laşi în urmă jeg ca la tine în debara.
Tu realizezi că, dacă tu şi familionu’ tău, umpleţi fiecare petic de iarbă cu pet-uri, va veni o zi când îi vei spune nevestei gherţoi:” Hai, fă, treci în p**da mă-ţii la iarbă verde!”, iar ea îţi va răspunde: „Unde gâtu’ mă-ţii mai vezi tu iarba verde, nu vezi că e numai sticle peste tot?!”
Concentrează-te o clipă: crezi că poţi să îţi întinzi pătura ta gherţoiasca, cu o femeie dezbracată imprimată, peste pet-uri? Apoi să sforăi sub copac în timp ce gherţoaia face grătarul?
Nu poţi, că îţi intră sticlele-n cur!
Părerea mea: pentru că nu e coş de gunoi pe malul râului,acolo unde mergi tu, mănâncă-le! Mănâncă sticlele!
Tu conştientizezi, stimate, că…scuză-mă că am folosit aşa cuvinte…sunt fraier.
Reformulez: tu îţi dai seama, bă, că dai un leu pe berea din sticlă şi doi lei pe ambalaj? Plasticu’ ăla maroniu costă mai mult decât berea!
Păi, nu-i păcat să arunci cu biştarii ca prostu’? Nu-i păcat să îţi între toţi banii în cur?
Mănâncă-i, frate, papă sticlele!

De Silviu Iliutacronicipebune

„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu IliutaCosta 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.  

Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la Complex! Habar nu aveam ce se dă și când. Poate carne, ouă, portocale. Tot ce știam era că urma să vină, de undeva din lungul străzii, o mașină cu ceva de mâncare. Arareori apucam să cumpăr banane verzi. Le înveleam în ziare și le puneam pe șifonier, apoi așteptam zile în șir să se coacă. Le pândeam noaptea să nu dispară. Un copil nebun din vecini avusese proasta idee să îmi spună că maimuţele le fură când te aştepţi mai puţin. Poate că ţi se pare greu de crezut, dar până pe la 7-8 ani am fost convins că bananele nu cresc în bananieri, ci pe șifonierele din Africa. Nu neg….”

rddw

27 thoughts on “Iubite cocalar, stimate meltean, nepreţuite gherţoi…

  1. Ele says:

    As mai avea o mica adaugire la al 2lea paragraf: Stimate meltean de pe scara rulanta de la metrou: NU MAI APRINDETI TIGARILE PE SCARA RULANTA! Daca voi va intoxicati cu tutun, de ce ma obligati si pe mine si pe multi altii sa facem acelasi lucru? Nu sunt obligata sa va suport fumul de tigara cat merg pe scara rulanta sau pe cea normala (aici intr-adevar sunteti mai putini deoarece nu va permit plamanii sa urcati atatea trepte)!

  2. catalina ion says:

    Am vazut toate situatiile descrise de tine si inca ma intreb de unde au aparut specimenele astea. Inainte sa descopar blogul tau, ma enervam la culme, „cronica carcotasilor” mai pansa ranile, dar parca era prea putin. Acum stiu ca sunt foooooarte multi oameni normali, cu 7 ani de acasa, revoltati de meltenismul altora. Parca totusi sunt prea multi „cei mai prosti din clasa” care circula pe strazi! Oare cand se vor imputina?

  3. Pingback: Sora lui Mihai Morar, fundul lui Robbie Williams şi sex-appeal-ul lui Messi. - Cronica Carcotasilor

  4. Pingback: Sepp Blatter - si la FIFA li se corupe - Cronica Carcotasilor

  5. Pingback: Trecea un preot călare, călare… - Cronica Carcotasilor

  6. Pingback: A murit Winnetou (articol pentru cei de peste 35 de ani) - Cronica Carcotasilor

  7. Pingback: Din toată lumea sosesc mesaje de susţinere pentru Victor Ponta. - Cronica Carcotasilor

  8. ema says:

    Eu nu ma mai intreb de unde au aparut asemenea persoane. Eu ma intristez la gandul ca nu o sa ne educam ca natie nicicand, nici macar in sute de ani, indiferent de cat vom fi amenintati cu amenzi (ca doar exista asemenea instintari pe marginea oricarui popas, pe malul oricarui rau si tine cineva cont de ele? Ei, da!), indiferent de cata promovare a importantei mediului si ecologiei se face (multi habar nu au ce e aia). Suntem doar niste salbatici cu tehnologie de ultima generatie, dar fara respect si educatie :((

  9. John Doe says:

    Stimabililor, in principiu aveti dreptate. Dar. Scuze: DAR, dati-mi voie sa va adresez o intrebare simpla: care e diferenta de fond dintre un meltean, cocalar, ghertoi , care face ce il taie capul PE STRADA si un asa-zis intelectual care scrie ce il taie capul PE NET? Fiecare face ce stie si ce poate, primii aparati de musculatura si tupeu, iar cei din urma de ecranul computerului.
    Asa ca eu vin cu un sfat sincer si gratuit: decat sa va dati rotunzi in comentarii si pareri, mai bine FACETI CEVA. Cred ca marea majoritate dintre voi nu ar avea curaj sa deschida gura in fata unui „cocalar”. Dar macar sunati la vestitul 112. Asta e o atitudine normala intr-o tara -cum ii spuneti voi- civilizata… si inca ceva: voi, care ati da cu masti de gaze in cap sau ati face alte fapte de arme grozave, prin modul asta de gandire va situati EXACT PE ACEEASI TREAPTA CU INDIVIZII IRONIZATI IN ARTICOL. Felicitari autorului pentru umorul subtil. Iar voi, vitejilor comentatori: succes in viata voastra virtuala…

Lasă un răspuns