Am vazut, pe blogul lui Vlad  Petreanu, cum primarul Baluta, de la Sectorul 4, fumeaza in restaurant.

Cum a aparut boss de boss in local, chelnerii au scos scrumierele si le-au insirat pe masa. Pentru boss de boss nu exista lege. Aia e pentru noi, prostii de rand.  Vrajeala aia cu amenda de la 100 la 500 de lei pentru cei care fumeaza in spatii publice este doar pentru fraieri.
Primarul Baluta are legea lui! O lege speciala care  vine pe linie de partid, de la alt boss de boss care fumeaza pe unde apuca: Grindeanu.

Facem pariu ca si Baluta o sa iasa cu o declaratie ca a lui Grindeanu, de genul: „Nu era o tigara normal, ci o guma de mestecat. Exact ca aceea a premierului Grindeanu. De ce scotea fum? Pentru ca in momentul acela guma de mestecat imi luase foc de la o lumanare. Iar nesimtitul ala cu telefonul, in loc sa ma ajute sa o sting, m-a filmat. Sa vedeti ce amenda ii dau! De aia nu merg treburile in Romania, pentru ca cetatenii nu au respect pentru semeni!”
*cele mai recente articole pe facebook/cronicipebune

„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.

Fragment din cartePatul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
aaa

 

 

 

Lasă un răspuns