Cand ai chef de un film horror, daca te mai apuca, renunta! Sunt chiar banale, previzibile si plictisitoare.
Stii ce iti recomand, in schimb?  Manualele de Religie de clasa a III-a!
N-ai vazut ceva mai inspaimantator de cand esti!
In primul rand, Dumnezeu este personajul razbunator, DI-A-BO-LIC! Un fel de tiran.
mana

Asadar, Dumnezeu i-a umplut pe toti de bube, a distrus recoltele, a adus broaste si tantari, le-a distrus vacile si, la final, a mai ucis si niste copii!
Cum sa nu te faca acest MANUAL DE RELIGIE sa nu-l iubesti, ha?

Ei, daca nu te-ai speriat si vrei si episodul doi, iata-l:

masn

Gandeste-te ca astea, cu copii taiat in doua, sunt povesti pentru copiii de 9 ani, da? Oare le schimba cineva scutecele in timpul orelor?
Mai stai! Mai stai! Ia floricele, ca e serial!
Incep minunile romanesti despre Sfanta Parascheva:
mansj

Asadar, ce face o mamica romanca, sanatoasa la cap si in puterea varstei, atunci cand copilul sau ramane fara glas?
Trage o fuga la medic, sa vada daca nu cumva a luat vreun virus? Ii face niste analize copilului?
Cheama medicul sa il vada?
Ei, as! Raspunsul corect este: isi ia bilet de tren pana la Iasi!
mandd

Si, daca tot ajunge la Iasi, in niciun caz, dar in NICIUN CAZ, ea nu trebuie sa puna conserve!!!
Altfel, da masina peste ea!
mandd

Asa ca, fratilor, renuntati la filmele horror. Nu mai dati banii pe bilete aiurea si scutiti si drumul pana la cinematograf. Tot ce trebuie sa faceti e sa bagati mana in ghiozdanul lui Costelus si sa extrageti de acolo Manualul de Religie.
Bu-hu-huuuu!

„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu IliutaCosta 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.  Transportul in Romania e numai 5,9 lei.

Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la Complex! Habar nu aveam ce se dă și când. Poate carne, ouă, portocale. Tot ce știam era că urma să vină, de undeva din lungul străzii, o mașină cu ceva de mâncare. Arareori apucam să cumpăr banane verzi. Le înveleam în ziare și le puneam pe șifonier, apoi așteptam zile în șir să se coacă. Le pândeam noaptea să nu dispară. Un copil nebun din vecini avusese proasta idee să îmi spună că maimuţele le fură când te aştepţi mai puţin. Poate că ţi se pare greu de crezut, dar până pe la 7-8 ani am fost convins că bananele nu cresc în bananieri, ci pe șifonierele din Africa. Nu neg….”

rddw

 

15 thoughts on “Manual de Religie sau Manual Horror?

  1. Narcis says:

    Aceste povesti le-am citit si eu cand eram mic si le-am auzit si pe la orele de religie si pot sa spun ca nu m-au afectat asa de rau.Din pilda cu regele Solomon am reusit sa prind chiar esenta ei si nici prin gand nu mi-a trecut ideea unui copil taiat in doua.
    Sa nu uitam ca Vechiul Testament cuprinde multe exemple asemanatoare cu ce ai postat tu si totuisi miliarde de oameni au reusit sa scoata esenta.
    Felicitari insa pentru demersul tau jurnalistic, e bine ca esti mereu pe faza, chiar si cand nu e nicio faza.

  2. Stalker says:

    Desi sunt mai degraba agnostic decat deist, desi poate sunt cel mai putin in masura sa vorbesc despre manualele de religie, cred ca am dreptul sa-mo expun parerea despre aceasta mizerie. Din pacate, cei care au scris aceste manuale inca mai traiesc in trecut, atunci cand educatia religioasa si dogmatica era bagata pe gatul oamenilor in mod obligatoriu, fara niciun drept de riposta. Aceasta logica a stat – ca ne place sau nu – la baza devierilor crestinilor (ortodocsi, catolici sau protestanti) de-a lungul istoriei (Cruciadele care o luasera pe o traiectorie gresita, Inchizitia, prozelitismul delirant, nationalismul agresiv si combinat cu un crestinism radical – vezi cazul Miscarii Legionare).

    Cum este posibil sa expui intr-o lista toate pedepsele pe care Dumnezeu le-a infaptuit impotriva evreilor si sa le ceri copiilor sa relateze daca au vazut si eu astfel de masuri pe care Doamne-Doamne le-a luat impotriva unor oameni ? Ce minte diabolica poate sa faca experimente de genul asta pe un copil de scoala primara ?

    Este trist ca Biserica Ortodoxa inca nu a reusit sa indeparteze aceste elemente rauvoitoare nu neaparat din Biserica per ansamblul ei, ci din fruntea ei. Se considera ca cei care au facut manualele sunt preoti si teologi de elita. In plus, mai stim ca aceste manuale au primit atestul inaltilor prelati. Cu alte cuvinte, iata ca marile probleme sunt ls conducerea institutiei, nu la baza ei. Ce sa le ceri oamenilor simpli, taratori in jurul manastirilor si pupatori inraiti de moaste, daca mitropolitii, episcopii si teologii de elita ai BOR au probleme grave la mansarda ?

      • Bogdan says:

        Silviu, faci o confuzie: agnosticismul este o conceptie/doctrina, iar gnosticii erau o secta (pana au fost eliminati mai placut sau mai neplacut). Nu a existat si nu exista o secta agnostica, fiind doar un mod de gandire, o filozofie de viata.

          • dan garceag says:

            popa , iliuta ,silviu ?? Mai bine tefaceai ,,croitor sau altceva ,decat esti ,,caci asa cum faci ,,contribui f. serios la ,,,INDOBITOCIREA NATIEI ,,Ori ,personal cred ca nimeni NU doreste ,acest lucru ….Vai de noi ?? Ce vremuri traim ?

          • Silviu Iliuta says:

            Tu nu faci diferenta intre studiul ‘Istoriei Regiliei si Civilizatiei si Teologie?

          • Bogdan says:

            Silviu, cu riscul de a te enerva, agnosticismul a fost creat ca termen de Huxley in secolul al XIX-lea (ca antiteza la gnosticism). Numai din acel moment dse poate vorbi de agnosticism desi nu ca secta ci ca mod de gandire, conceptie filozofica. Dar este adevarat diverse precepte imbratisate de agnosticism sunt mai vechi (sfarsitul antichitatii – evul mediu) insa nu se refereau la o secta agnostica. Existau doar o multime de secte gnostice (care vine de la gnosis – cunoastere). Aceste secte practicau asceza, diverse mistere si pretindeau ca doar prin cunoastere se poate ajunge la divinitate. Probabil ca faci o confuzie intre gnostici (cu toate sectele lor) si agnosticii actuali. Uite ceva de citit – https://www.britannica.com/topic/agnosticism

            P.S. Sper ca nu devin Persona non grata pentru acest comentariu 🙂

          • Silviu Iliuta says:

            Bogdan, vad ca nu ma crezi. Efectueaza o cautare pe Google.
            agnóstic, -ă, agnostici, -ce adj., s. m. și f. 1. ♦ Membru al unei secte creștine cu tendințe democratice, formată în Africa romană (pe teritoriul Algeriei de azi) în sec. 4-5 și reprezentând aripa radicală a donatiștilor, care practica asceza și martiriul de bunăvoie; erau numiți și circumcelliones (cei ce rătăcesc în jurul cuștilor) spre a sugera pasiunea lor pentru martirajul în arena cu lei. ♦ Adept al unei subsecte creștine derivate din mișcarea lui Donatus, confundată uneori cu agnosticii din aceeași epocă, a căror doctrină consta mai ales în afirmarea imposibilității cunoașterii lui Dumnezeu cu ajutorul rațiunii, precum și a lumii obiective.

Lasă un răspuns