„Mai multe persoane sunt audiate, duminică, de poliţiştii din Timişoara, după un scandal care a avut loc între taxmetrişti şi şoferi de la Uber Taximetriştii susţin că întreg conflictul ar fi pornit după ce un coleg de-al lor ar fi fost agresat de mai mulţi şoferi de Uber. Omul a cerut ajutor prin staţie, iar şoferii de taxi au promis să se răzbune. Şi au făcut asta în parcarea unui centru comercial din oraş, unde cinci dintre ei l-au lovit pe un şofer al platformei de ride sharing.”
Ma intreb: taximetristii, cand raman fara masina, si vor sa calatoareasca fara surprize, ce comanda? O masina de la Uber sau un taxi? Daca as fi taximetrist, spre exemplu, si as avea copulul cu mine, as risca sa nimeresc un taximetrist badaran care fumeaza in masina? Sau unul care da manelele la maxim? Sau unul care conduce ca disperatul, pe linia de tramvai?
Nieee… daca as fi taximetrist, as lua un Uber. Pentru ca pot vedea inainte ce calificative au soferii. Simplu.
Azi nu mi-a taiat nimeni calea, nu am fost claxonat de 20 de ori la semafor. Ma simt ca intr-un oras aproape civilizat..
Chiar nu intelegeam de ce se circula atat de bine, pana am aflat ca taximetristii sunt in greva. Protesteaza impotriva celor de la UBER.
Sunt de partea taximetristilor!
Sper sa fie un protest luuuuuung si frumos, sa tina ani de zile. Iar eu, intre timp, ma sacrific si merg cu UBER.
Care e diferenta?
I-am facut reclamatie unui taximetrist, cel din intamplarea de mai jos:
-La mine in masina se fumeaza. Lu’ cine nu-i convine…
Si taximetristul/a isi aprinde inca o tigara. Nu imi dau seama daca e barbat sau femeie. Eu am mai auzit femei care fumeaza mult si vorbesc ca Vader. Una e matusa mea.
Daca vedeti, in zona Berceni, un taxi care a luat foc si un taximetrist rosu la fata si cu ochii bulbucati, sa stiti ca nu e ceea ce pare. Dupa ce a fumat vreo 5 tigari, mi-am aprins trabucul pe care il pastram pentru ziua mea. Sarbatoresc mai deveme.
Acum imi dau seama ca e femeie, pentru ca mi se vaita ca ii curge rimelul.
-Uite, dom’ne, un gheu de ala!
Imi arata pe geam un baiat cu pantaloni stramti. Ceea ce ma mira pe mine e capacitatea extraordinara a sa de a a vedea prin ceata.
-De unde stiti ca e gheu din ala?
-Ba, nene! Nu vezi ca are pantalonii stransi pe c*r si palariuta? Pai asta e barbat? E gheu, da-l in mortii ma-sii!
-Asa ma imbrac si eu seara, cand ies la agatat! o intarat putin.
-Da-te dom’ne jos din masina, dracu’, ca n-am eu nevoie de banii la ghei!
Dupa reclamatie nu s-a intamplat nimic.
Alta data, in nebun a lasat o fata in camp, undeva dupa Baneasa, la 3 dimineata. Indraznise sa ii spuna sa nu mai fumeze in masina. L-a filmat si a dus inregistrarea la firma de taxi. Credeti ca s-a intamplat ceva? Ei, na! Melteanul conduce in continuare prin Bucuresti.
La UBER e mult mai simplu: ai un sistem de rating, se dau calificative. Publicul voteaza.
Daca soferul primeste cateva calificative proaste, nu il mai ia nici dracu.
Concluzie: voi merge cu taxi si voi fi de acord cu taximetristii in momentul in care si ei vor avea un sistem FUNCTIONAL (nu facatura de acum) prin care publicul va putea lasa calificative. Atat de simplu! Sigur ca se poate intampla si la UBER sa dai de un mitocan, dar e mult mai simplu sa scapi de el, reclamandu-l. Bineinteles ca trebuie sa existe cadru legal si egalitate de sanse intre firmele de taxi si UBER, asta e de la sine inteles.
Daca esti un taximetrist onest, care se poarta corect cu clientii, TU ar trebui sa lupti primul pentru sistemul asta de calificative. Meltenii din randurile voastre va fac renume prost, ii fac pe oameni sa generalizeze si sa va dispretuiasca, si va fura painea. Protestul tau, de taximetrist curat si adevarat, ar trebui sa fie exact pentru asta.
De Silviu Iliuta–cronicipebune
„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.
Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, dean supra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”
