Home / (Pro)stirea zilei / Romania, nu te mai iubesc!

Romania, nu te mai iubesc!

Draga mea, nu te mai suport! Am trait impreuna 40 de ani si iata-ne aici.

Nu mai suport sa iti vad moacele acre in fiecare zi, la fiecare ghiseu de Posta, taxe si impozite, primarii.  De ce atata sila?

Nu mai suport ca un politician platit de mine, care ma mai si fura, sa imi vorbeasca de sus, ca unui nimeni, in loc sa-mi acorde respect. Eu il platesc pe cretin, nu el imi face favoarea de a se lasa platit!

Nu mai suport sa iti vad nesimtitii care iti spun ce sa faci, sa mergi spre Est, sa te intorci la ce erai in ‘89. Si partea cea mai rea e ca nesimtitii aia nu-s adusi de martieni, ci-s alesi de noi. DE NOI!

Nu mai suport sa vad cum te lasi terfelita si intinsa pe jos ca o curva, iar tu ceri un kilogram de zahar si doi litri de ulei, apoi te lasi calarita iar timp de 4 ani.

Nu mai pot sa vad cum iti bati joc de Delta, partea ta cea mai frumoasa. Ai umput-o de marlani, marlanii de gunoaie, iar aia de la Turism au umplut-o de boala ignorarii.

Nu mai suport sa traiesc cu tine, cand tu esti ca o femeie neingrijita, in fiecare zi. Padurile au inceput sa iti cada si nu pui nimic in loc, ai niste vene sparte si intrerupte, numite autostrazi, care te fac hidoasa.

Cand sunt plecat mi-e dor de tine, dar cand te vad imi vine sa fug si sa nu ma mai intorc. Cand vin de la vecinii din Vest si merg jumatate de ora pe drumurile tale nationale vad carute, vad betivi la poarta sau cazuti in drum, barbati ghiolbani cu burtihanul pe afara si femei in capot, care la 40 de ani arata ca la 80. Oameni care nu se respecta.

Urasc ce ai facut Maramuresului, pe care, in loc sa-l conservi l-ai umplut de case kitchoase, roz, rosii, cu bare de inox si termopane albe. Urasc ca nu ai reguli in constructie si ca arhitectii in tara asta sunt redusi la statutul de     aprobatori ai kitsch-ului. Cei mai multi dintre ei.

Urasc halul in care ai trantit un bloc sticla intre bijuterii de case interbelice. Si cel mai tare urasc ca faci asta in fiecare zi, fara remuscari.

Mi-e sila de halul in care te dezvolti, cu cartiere rezidentiale intregi la marginea oraselor, fara utilitati, fara canalizare, fara drumuri de acces. Pentru ca n-ai reguli, cum au nemtii, de exemplu: nimeni nu da in folosinta un bloc daca nu are drum, gaze, curent, parcare… Tu de ce nu poti?!

Nu te mai iubesc pentru ca permiti unor demagogi si analfabeti ordinari sa te conduca si sa isi bata joc de tine.

Nu mai ai pic de mandrie. Orice tara normala care a simtit gustul libertatii murea cu ei de gat. Vezi Polonia, Croatia, Serbia… Tu te lasi in continuare dusa de nas in schimbul unei excursii la moaste. Nu te gandesti deloc la copiii tai! O batrana care isi vinde votul in schimbul unui pelerinaj nu are respectul meu!  Batrana aia isi omoara copiii, le ucide viitorul!

Nu te mai iubesc, desi am incercat sa trec peste toate. Am crezut ca nesimtirea ta in fata celor care te fura este doar o pasa. Dar tie chiar nu iti pasa, esti mai resemnata decat o leguma dusa la taiat.

Nu mai suport sa te vad in halul asta! Acum suntem la momentul terapiei de cuplu. Noi doi, pe o canapea, in fata unui psiholog. Incerc sa te schimb, dar mai intai imi dau seama ca pentru asta trebuie sa ma schimb eu. Si ceilati romani. Iar asta e greu tare.

Incerc. Pentru ca nu e vina ta.  Tot ce ti-am spus mai sus cade in carca mea: tu ai munte frumos, plin de paduri, eu ii fur. Eu, romanul! Tu ai o Delta tare  feumoasa. Eu nu sunt in stare sa pun la guvernare  niste oameni care sa copieze un model de afara, sa o curete, sa amenajeze o rezervatie, sa dea gratis terenuri celor care vor sa ridice pensiuni, sa faca  podete de lemn in Padurea Letea, sa schimbe poarta aia odioasa de fier de la intrare si sa realizeze un acces civilizat, nu transporul cu tractorul, ca acum. Detalii…

Daca intr-o zi voi invata sa ma respect, sa ii respect pe ceilalti… Daca intr-o zi toti vom invata asta, am o sansa sa te iubesc din nou. Pana atunci ai tot dreptul sa ma consideri un nemernic, un daunator.

Tu o sa fii aici ei dupa ce romanii astia de acum nu vor mai fi. Poate ca si tie ti-e dor de cei din perioada interbelica,  nu stiu.

Poate ca si pe tine te doare ca te lovim cu picioarele in stomac, in Delta, te violam in munti, te tavalim la campie, te lasam condusa de hoti nemenici si te lasam fara suflare in mijlocul drumului, la mana hotilor care dau legi pentru ei.

Sigur te dor toate astea, dar acum nu te mai iubesc! Pentru ca scum nu ma mai iubesc pe mine.

 

FOLLOW SI LIKE PE  FACEBOOK: Silviu Iliutacronicipebune

Fragment: „Nu am înţeles niciodată de ce când îi este rău unui om, cineva se oferă să îi aducă un ceai.
– Ce ai, frate?
– Cancer!
– Aaaa, stai liniştit că am un ceai de tei… vindecă tot!
Mai nou e un curent, ierburile tămăduitoate sunt peste tot: Mănâncă acum trei legături de pătrunjel pe zi şi scapi de ciroză!
– E de tei, sigur o să îţi facă bine, Silviu.
Să-mi bag picioarele, e din ăla bun, de TEI!!! Ăsta vindecă tot!
– Sunt convins, eu şi când am avut pneumonie, tot cu ceai mi-a trecut.
– Ai rămas glumeţ! Ca atunci când eram mică, îmi spune.
Se apropie de mine, cu halatul desfăcut. Toată căldura pielii sale radiază înspre mine. De sub halatul ei ies unde şi mirosuri, ca acelea care îi făceau pe Tom şi Jerry să plutească. În traducere, pentru cei care au sărit direct la desenele cu roboţi: „Boss, era bine rău androida, frate! Te vrăjea ca un Bakugan din ăla care scuipă energie!“.
E prea aproape!
Începe să îmi maseze mâna dreaptă, la încheietură. E bine.
Apoi, pentru că nu are o poziţie bună, se așază lângă mine, pe pat. E mai bine. Sper că profită de mine, măcar acum când sunt bolnav… ”
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI.

 

PRIETENUL MEU, INSELATUL

 

Check Also

15 tipuri de oameni pe care trebuie sa ii blochezi Facebook.

1. Anonimul N-are nicio poza cu el, poseda un nick gen Ati Opi sau vreo …

Lasă un răspuns