“Chiar nu mai suportam!” a declarat Mis Cho, reprezentatul Facebook in Romania, un fel de verisor de gradul 7 al sotiei lui Zuckerberg.

“Noi, cand faceam analize pe facebook, reiesea ca 90% dintre oameni NU voteaza PSD. Si, cand colo, la vot, ati vazut ce a iesit! In ziua alegerilor, toti se dau loviti:

-ba ca “nu am cu cine sa votez, ca si ceilalti sunt prosti”;

-ba ca “ a facut socra-mea sarmale, e duminica, trebuie sa ma duc sa mananc”;

-ba ca “ am mutatie in Bucuresti, da; stau in Ilfov, mi-e lene sa caut o sectie”

Foarte putin romani ajung la sectiile de vot. Unii dezamagiti, altii puturoosi. Asa ca am hotarat sa introducem acest buton: “Voteaza aici!”

Apoi, ca sa nu avem surprize, se deschid numai aceste doua optiuni.

Practic, tot ce are de facut un nehotarat e sa dea votul in orb, apasand butonul NU PSD. Chiar nu mai conteaza cu ce fraier ai votat, macar nu sunt aia.

Daca, prin absurd, apasa butonul Other Options e bine pentru ca i se deschid numai variantele partidelor, altele decat PSD. Ne mai gandim daca sa lasam sau nu la optiuni si UDMR. Daca totusi alegatorul gaseste o modalitate sa ne sparga softul (ceea ce e greu de crezut, fiind alegator PSD)… dar, daca reuseste, si scrie PSD, o sa ii apara acest mesaj, la final.

 

Aici se incheie votul si, daca este pesedist, orice ar bifa, va reveni la pagina initiala cu “Voteaza aici!”. Din studiile efectuate pe hamsteri, am constatat ca unii pesedeisti isi schimba optiune de vot dupa 20-30 de incercari nereusite, iar ceilalti stau de cateva saptamani pe facebook, incercand sa voteze in continuare PSD. De fiecare data o iau de la capat, asa ca o sa mai dureze cativa ani, in cazul lor.”
PAGINILE MELE DE FACEBOOK Silviu Iliutacronicipebune

Acum poti FACE COMANDA PENTRU NOUA CARTE, „AM GASIT UN TITLU”, pe www.bookzone.ro. Transport GRATUIT, daca iei si „Toate titlurile bune au fost date”
Daca ai chef sa citesti, comanda pachetul aici sau telefonic: 031-433.51.65
P.S Se livrează și international.

Fragment:
„Mă întâlneam cu Maria în fiecare seară în scara blocului.
Îmi povestea cum o să fie în America, cum o să-l întâlnească pe Mickey Mouse, iar eu lăcrimam și îi puneam mâna pe fund.
Îmi promitea că o să îmi scrie atunci când va ajunge scenaristă la Hollywood, iar eu îi strecuram mâna pe sub tricou. Îmi promitea că o să ne vedem peste maxim un an, când o să vină în țară, iar eu căutam să tacă pentru a o putea săruta cu limba.
În ultima seară…
– Mâine dimineață am avion. Zburam mai întâi la Paris…
Am înghitit în sec și i-am mângâiat sânii cu ambele mâini.
Ba chiar am continuat să o fac, trist și apăsat, când pe lângă noi a trecut domnul Marinache. Nu îi mai păsa, nu mai avea nicio reputație de apărat.
La plecare m-a sărutat cu limba.
– Nu fi trist, da?! O să ne vedem, mă amăgește.
– Sigur, dacă zici tu. Dar nu te pot lăsa pe tine în țară și să plece doar ei?
Mi-a pus degetul pe buze, apoi mi-a înghițit limba flămândă.
Ultimul sărut.
– Băiețică, plec să termin bagajele. Uită-te pe geam. Uită-te… și azi.
M-am rușinat. Să ce? Ea știa că o urmăresc?”

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.