Acum 101 ani, o fata din Bucuresti o lua la fuga spre gara. Era 12 noiembrie 1918, iar iubitul ei se intorcea de la razboi.

Luptase pe front, mancase fasole de doua ori pe zi, dimineata si seara. Iar seara numai isi imagina ca manca. La pranz tragea cu arma, asta cand nu facea instructie prin noroi cu el vreun caporal care se credea buricul pamantului. Cand s-au intalnit la gara, el mirosea a… ei bine, miroasea a de toate, caci nu mai facuse dus din 2016. Cizmele ii erau lipite de picior, iar in ranita avea doi dinti pe care ii pierduse intr-o discutie cu generalul. Omul pe care vi-l descriu acum e strastrabunicul meu, iar povestea a ramas de atunci in familie.

Azi, la 101 ani si o luna de atunci, o fata din Bucuresti isi asteapta iubitul. E vecina mea si imi povesteste ca el e obsedat de creme. Are 40 in baie, iar ea a fost nevoita sa le ascunda pe ale ei, de teama sa nu i le instraineze. Acum se pregatesc sa plece in concediu in tari mai calde, drept pentru care el si-a facut o programare la epilat. Nu e mare lucru, acolo sta putin. Cel mai mult dureaza la gene, unde eroul nostru e pe o linga lista de asteptare.

Ea e emotionata. Spera sa il recunoasca. Si nu glumesc cand spun asta, pentru ca ultima data el s-a gandit sa isi vopseasca parul, iar suvitele blonde au facut-o sa se intrebe daca o fi el sau nu. Era el, l-a recunoscut dupa unghii. Nu te poti insela niciodata cand vezi unghiile, nu sunt la fel la doi oameni.

Nu vreau sa va zic ca ar trebui sa mergem la razboi. E o porcarie. Nici ca era mai bine pe vremuri. Dar, baieti, va rog eu frumos, macar un lucru sa faceti: deschideti-va saloanele voastre, frate! Le-ati luat locurile la epilat fetelor, le-ati furat manichiuristele, iar acum le furati si cremele!

Schimbati-va repede atitudinea, baieti, ca altfel va fi razboi cu fetele! Iar pe front aia nu au saloane de epilat cu laser.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *