Home / (Pro)stirea zilei / Cele mai tari oferte din magazinele patriei. (66)

Cele mai tari oferte din magazinele patriei. (66)

Daca esti in om intreg la cap, si stiu ca esti, nu ai cum sa ratezi asa ceva! Profita! Numai azi!
 

Ca sa stiti: daca sunteti roman, stati la usa!

Ai 5 ani de experienta la NASA? Ai fost in spatiu de cel putin 3 ori? Vino sa te angajezi la barul lui Gigel! S-ar putea sa treci testul de angajare.

 

Ce mai merge, frate, in tara asta? Nu mai „merge” ele partidele, guvernele, creierele…


Tigaia minune, cu doua oua moi! Daca ii aduci iubitei micul dejun la pat, iar ea asteapta dragoste… nu e foarte folositoare. Dar macar o face sa zambeasca. Daca nu ai bani de tigaie, obtii acelasi efect si daca iti lasi pantalonii sa cada. Poate chiar in hohote mai puternice.

 

TRANSPORT GRATUIT -„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu IliutaCosta 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.  

Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: -Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la Complex! Habar nu aveam ce se dă și când. Poate carne, ouă, portocale. Tot ce știam era că urma să vină, de undeva din lungul străzii, o mașină cu ceva de mâncare. Arareori apucam să cumpăr banane verzi. Le înveleam în ziare și le puneam pe șifonier, apoi așteptam zile în șir să se coacă. Le pândeam noaptea să nu dispară. Un copil nebun din vecini avusese proasta idee să îmi spună că maimuţele le fură când te aştepţi mai puţin. Poate că ţi se pare greu de crezut, dar până pe la 7-8 ani am fost convins că bananele nu cresc în bananieri, ci pe șifonierele din Africa. Nu neg….”

rddw

 

Check Also

Fara filtru pe facebook, fara machiaj.

de Silviu Iliuta E, de parca nu ati vazut pe facebook mii de poze #farafiltru. Atatea …

Lasă un răspuns