Barbatul ideal al Danei Budeanu se trezeste la ora 9, ca mafiotzii, si aprinde o hartie de 100 de euro. Cu care aprinde un trabuc. Sigur, ar putea sa aprinda direct trabucul, dar n-ar mai fi mafiot. Toti fatalaii aprind direct trabucul.

Apoi se da jos din pat, in care doarme imbracat in costum si cu sosete. Ati mai vazut voi mafeoti fara sosete? El e atat de mafiot incat si la plaja merge cu sosetele si in costum. Iar daca se uda, schimba costumul. Daca nu are la el costum, urca in masina ud. Si dupa ce urca bancheta, arunca masina intr-un sant si ia alta.

In drum spre biroul lui de mafiotzi, unde se intalnesc ei, barbatul ideal o vede la lift pe o vecina. Ca pana si mafiotii au vecine. Atunci el realizeaza ca femeia s-a ingrasat putin, fiind iarna. Era draguta, dar nu s-a ingrijit, ca o foca nenorocita ce e, si a mancat iarna cozonaci. Cum sa se ingrase, ba, balena, in halul asta?! Se enerveaza putin, nu mult, dar scapa repede de nervi. O impusca.
Apoi iese pe strada unde un barbat impinge un carucior de copil. Il saluta, ca mafiotii saluta intotdeauna, apoi impusca si pe asta.
La biroul lui de mafioti discuta despre ce discuta ei de obicei: despre frauda, pe cine mai lichideaza azi, rahaturi din astea. Apoi unul dintre ei se uita pe net la Dana Budeanu. Cine a mai vazut, ba, mafiot care sa se uite pe net? Cum sa te uiti, ba, la o femeie, o cotofana care iti da sfaturi, ba? Toti ceilalti mafioti scot pistoalele si il impusca, ca fatalaul de chinuie ca prostul, care e el prost.
In acelasi timp,  Dana Budeanu il suna pe barbatul ei, mafiotul:

-Ba, mafiotule, ma c*c!
-Ce faci?
-Printesa se ca*a! Sunt la restaurant cu o rapandula si imi vine sa merg la baie, mafiotule. Hai!
-Unde?
-La restaurant. Ba, **88-ti mortii ma-*** de mafiot, tu vrei sa imi deschid singura usa de la baie? Ba, tu n-ai vazut episodul 5 de pe Ytube in care spun ca printelese nu isi deschid usile singure?
Mafiotul lasa tot, amana executia unui clan advers, isi sufleca manecile, isi pune un whisky si se urca la volan. In drum spre restaurant il impusca pe politist, care a vrut sa ii puna fiola (cine plm a ami auzit de mafiot care sa sufle in fiola?!).
La restaurant, intra pe usa, iar fata de la receptie il intreaba daca are rezervare. O impusca, normal, cine a mai auzit de mafioti cu rezervare?! Apoi ajunge la masa la Dana, care e rosie la fata si vrea la toaleta.
-Hai, printesa mea! Da mana sa te ridic, sa te duc la baie, sa faci treaba, apoi ma intorc la birou sa executam 20-30 de dusmani.
-Asa, mafiotul meu, ce bine ca ai venit, faceam in sticla de o ora.
In drum spre toaleta, mafiotul mai executa un barbat cu gleznele goale, o femeie grasuta si o chelnerita care aducea fasole cu ciolan. Plus o fana a Iuliei Albu.
O aduce la masa pe printesa, apoi pleaca in treaba lui, de unde se intoarce la restaurant pente un sfert de ora, cand printesa vrea acasa, iar mafiotul trebuie sa ii deschida usa ca nu poate iesi singura din restaurant.

Seara, ea se uita la Game of Thrones, iar el se uita in acelasi timp, pe jumatate de televizor, la niste filme cu impuscaturi. Adoarme imbracat in costum, cu gleznele acoperite, in timp ce ea plange ca proasta cand moare mama dragonilor. Plansul ei il trezeste din somn, el se enerveaza si o impusca. Cine a mai vazut mafiot care suporta plansul?

A aparut! carte noua. Comanda AICI

OFERTA SPECIALA:

Pachetul Silviu Iliuta

Fragment:
„La patruzeci și puțin de ani, ești fix la jumătate. Nedefinit. Prea tânăr pentru a plânge sau râde la amintiri. Și prea bătrân ca să nu ai mii de amintiri la care să îți vină să plângi sau să râzi.
La patruzeci de ani, ești jumătate armăsar, jumătate mârțoagă. Nu aș vrea să spun care jumătate îmbătrânește mai repede, asta diferă de la om la om. Deși în mintea ta te crezi încă un armăsar, copiii încep să te vadă că pe o mârțoagă. E dubios. Cea mai tristă zi de până acum a vieții mele, în ceea ce privește vârsta, a fost acum câteva veri, când urcăm într-un lift cu o fată superbă.
Cam douăzeci și ceva de ani, mirosind extraordinar, împrăștiind miros de primăvară, ca în reclamele proaste la detergent. Bucle blonde, manechin pe orice podium al lumii, dar nu din ăla costeliv și ofilit. Picioare până la Cer, terminate cu doi norișori perfecți, care se întrezăresc prin fusta scurtă și mulată, și ochi de căprioară flămândă. Asta în cazul în care ar exista căprioare cu ochi verzi. Genul cu care ai vrea să stai două ore în lift, apoi să schimbați numere de telefon. După care să mai stați doi ani, în alt lift. În plus, îți zâmbește toată.
– Sărut-mâna, domnule Iliuță!
Și te lovește. Prima lovitură de ciocan vine în moalele capului. Doare.
– Bună.
– Eu sunt fata lui Relu, nu mă recunoașteți? Caut un apartament în zonă. Eram mică atunci când ne-am mutat din cartier. Stăteați la mansardă, în casa de peste drum, iar eu la blocul de lângă.
A doua lovitură este direct în moalele celuilalt cap. Tare, drept la țintă. Brusc, îți dai seama că, oricât de armăsar te-ai crede, ai patruzeci de ani de istorie în spate. Pruncii pe care îi vedeai acum aproape douăzeci de ani au intrat la facultate și îți zic „Sărut-mâna, nenea“?
La mijlocul vieţii, eşti pierdut în spaţiu. Tu tot mai speri că
într-o zi o să te trezeşti şi cineva îţi va spune că ai zece ani. Şi că treaba asta cu îmbătrânirea a fost o glumă proastă, iar mama te strigă chiar acum: „Grăbeşte-te că întârzii la ora de mate’!“

– Mergeaţi în părculeţ cu mine şi cu tata, până să ne mutăm.
– În părculeţul din spate?
– Da! Îmi cam plăcea să mănânc nisip.
– Ți-a prins bine la creștere…
– V-aţi amintit? Mai ştiţi? Ce mai face tanti Amy?
Asta a fost a treia lovitură. Căprioara a lovit drept în suflet, cu cel mai ascuţit cuţit care s-a inventat vreodată: cuvântul.
– E bine. Hai pe la noi, o să se bucure să te vadă!
– Vin! Cum să nu! Ce îmi plăcea când mă dădeaţi în leagăn!
Realizezi că ai devenit un pervers atunci când începi să ai fantezii cu fete pe care le știi de când erau embrioni. Subconștientul tău îți spune că mai ai maximum zece– cincisprezece ani de erecție în viața asta și te îndeamnă să acționezi până nu e prea târziu. Ultima șansă, fraiere!
La patruzeci de ani, îți dai seama că momentul în care erai în scutec este la egală distanță în timp cu momentul în care vei fi în scutec. Și mintea ta face, fără să vrei, primul pas spre Ce bine era pe vremea mea!
– Hai, intră! Cred că mai avem cacao cu lapte.
Pi*da mă-sii de viață!”

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.