Am vazut filmul de acum 4 ani de la Colectiv. Cunosc oameni care au fost acolo, i-am vazut agonizand prin spitalele romanesti, i-am auzind vorbind despre seara aceea in termenii: “interventia autoritatilor a fost un haos. Am fost aproape singuri”. Am fost mereu sigur ca exagereaza din cauza faptului ca au trecut atat de aproape pe langa moarte, ca exagereaza pentru ca au suferit un soc.
Si m-am inselat.
Am vazut, in filmul care a aparut acum, oameni agonizand pe strada, pompieri care treceau pe langa ei fara sa le acorde primul ajutor. Un haos, care ar fi fost de inteles daca n-ar fi venit de la autoritati. Am vazut cum civilii acordau primul ajutor victimelor. Exact cum mi s-a povestit, ca si cum ar fi fost singuri.
Iar o imagine m-a socat. Un om, intins pe jos, ridica mana cerand ajutor, iar un pompier trece pe langa el ca si cum n-ar fi existat…
Nu cred ca se poate mai rau. Ma gandesc ca omul ala putea fi oricare dintre noi, putea fi un prieten, un copil, o ruda. Va dati seama prin ce a trecut? Sa zaci in agonie pe sosea, iar ala sa te ignore ca pe un nimic, asta e inspaimantator.
Habar nu am daca va raspunde cineva pentru ce am vazut acolo. Nu stiu. Dar stiu ca in situatiile critice nu avem profesionisti care sa ne ajute, ci doar o gramada de haotici care nu au in fisa postului nici rigoarea, nici omenia.
Silviu Iliuta
Ps: vad ca multi se intreaba de ce acest film a aparut tocmai acum. E evident: ca sa i-o traga lui Ponta. Sarpele asta cu ochelari, incompetentul asta, face si desface guverne si trebuie sa i se taie din nas. Nu va imaginati ca aia care au scoa caseta abia acum nu trebuie sa raspunda: trebuie! Nu va imaginati ca au scos-o pentru ca le pasa de noi. Nu! Au scos-o pentru ca si-o trag intre ei. In Mafie e razboi.
Suntem singuri.
