Oaia din Miorita rupe tacerea!

Reporter: Ati fost propusa pentru logo de tara al Romaniei. Cum ati primit aceasta propunere?
Oaia: Eram sus pe deal cand a venit ciobanu’ la mine. Mi-am zis: „O, iar! In lâna mea, asta iar vine sa mi se planga!”
Reporter: Se plange?
Oaia: Toata ziua, ca o muiere! Ca ala ungurean si cu cel vrancean vor sa il omoare. E deprimant.
Reporter: Si ce faceti?
Oaia: Terapie. Ce dracu’ sa fac? Dumneavoastra ce ati face daca v-at vorbi in cioban si v-arimbarliga in fiecare zi? Mai foloseste si cuvinte ca „iota barsana”, „laie bucalaie”.
Reporter: V-a facut avansuri?
Oaia: Ba, esti nebun?! Asculta aici:
” Mioriţă laie,
Laie bucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace!
Ori iarba nu-ţi place,
Ori eşti bolnăvioară,
Drăguţă mioară?
– Oiţă bârsană,
De eşti năzdrăvană…” 
Ce om normal la cap vorbeste asa cu o oaie? Daca asta nu e zoofil, sa imi cada mie blana!
Reporter: Sa revenim la logo. V-ati gandit la propunerea de a reprezenta Romania?
Oaia: Am rumegat bine si am ajuns la concluzia ca nu vreau.
Reporter: De ce?
Oaia: In primul rand, m-am saturat de porcaria aia de balada in care toti va omorati intre voi. Eu vreau doar sa stau, sa mananc iarba si sa fac cacareze. Si trebuie sa asist, fara voia mea, la tot felul de crime. Idiotul ala plange incontinuu, iar criminalii aia doi vor sa il fure! E ca si cum as asista in fiecare zi la violul politicienilor asupra poporului. Aia vorbesc intre ei, Opozitia si Puterea, iar poporul e pus capra.
Reporter: Va e rusine cu Romania…
Oaia: Credeti ca as vrea sa reprezint asa o tara? NU! Eu vreau sa reprezint Elvetia, spre exemplu! Dar e dat unei vaci.
Reporter: Si pe noi? Ce animal credeti ca ne-ar reprezenta?
Oaia: Mai multe. Lenesul, pentru ca jumate’ din populatie sta atarnata la soare si voteaza PSD. Porcii, pentru ca voi aveti cea mai mare cocina din lume, se cheama Casa Poporului. Parazitii, ca imi place trupa. Boii de la jug, aia 20-30 la suta care muncesc pe bune in Romania.
Reporter: Am inteles. Ce planuri de viitor aveti?
Oaia: Sa caut dracu’ o balada austriaca sau nemteasca sau ceva, si sa ma car odata din Miorita asta, ca am ajuns sa dau mai multi bani pe terapie, decat iau pe iarba. Chiar, stiti vreo iarba buna prin zona?

*cele mai recente articole pe facebook/cronicipebune

„Toate titlurile bune au fost date”, de Silviu Iliuta. Costa 39 de lei si se comanda online de pe site-ul www.bookzone.ro.

Fragment din carte: Patul fecioarei era cel de sus, deasupra Alionei, o basarabeancă zdravănă de 0.12 tone.
-Crezi că au adormit? o întreb.
-Carmen, da. Dar Aliona nu, că încă nu a început să vorbească în rusește.
Am început să ne sărutăm în liniște printre sforăiturile lui Carmen.
Iar eu, mi-am trimis mâinile în expediție pe corpul ei.
Pfoai, ce excursii! Ce ținuturi noi am descoperit în noaptea aia! Zone tropicale umede, munți și dealuri pe unde nu mai călcase picior de bărbat.
Apoi podișul, unde fusese cândva o junglă amazoniană. Și pe care nici măcar Soarele nu-l văzuse până acum.
Nu mai știam nici cum mă cheamă, eram transpus tot în Manualul de Geografie al Ameliei.
I-am dezbrăcat bikini roz pe care îi văzuse toată Politehnica și am început să explorez cu grijă Marele Canion din Slobozia.
-Mai ușor cu mâna, Tăntălăule, ca îmi vine să gem, îmi șoptește la ureche.
-Bine, gemi!
-Nu pot, Aliona e trează. În pana mea!
Așa că mi-am chemat mâinile din expeditie și m-am mulțumit cu sărutări.
-Trebuie să îmi zici ceva trist, m-am încins prea rău și vreau să îmi treacă până adoarme, îmi zice.
-Mâine am predare la corporație. După ce facem dragoste, mă duc să termin câteva grafice.
-Nu așa de trist, Iubire, că îmi trece de tot.
Aliona aia era de comă! Trebuia să îi pun ceva în apă ca să adoarmă! Mă gândeam să bat pe la ușile căminului, să dau șpagă cuiva și să o mut acolo.
-Uşide becu’! Uşide becu’! urlă Aliona.
-Gata, doarme bestia? o întreb pe Amy.
-Nu încă, asta e în basarabeană. Îi intră lumina de la felinar
în ochi.”