Dambovita News ne-a lovit in moalele capului cu o stire:
Iata si discursul domnului primar:
“Eu, Leonard Dica, zis si Dicuta, am lacrimele pisate in ochi si cu emotie dau acest titlu unui locuitor care a facut multe pentru comuna Pietrosita, care pracric e un sat: eu.
E drept ca acest primar nu a asfaltat toate strazilii, dar nu se poate din prima (lacrimi), ihh, asa ca am inceput si eu cu prima strada: a mea.
E drept ca nu am renovat satul (plansete), dar am inceput de undeva cu amenajarile: din sufrageria mea. Si am investit chiar mult, mult de tot. Of!
Si cu transporturile am rezolvat partial, ca sa ajunga lumea mai usor la oras, in sensul in care lumea poate circula mult mai bine, in conditii decente, scaune de piele, incalzite, CD, 8 boxe, 260 de CP. Sigur, totul se rezolva greu de tot, anul asta am rezolvat un cetatean care sa circule bine, pe mine. Mi-am luat jeep. Iar la anul il voi rezolva pe al doilea: sora mea. Apoi incet, incet, in 50-60 de mandate ini rezolv rudele, chiar daca locuiesc in alte sate, ca trebuie sa fim buni si cu vecinii, si apoi pe voi, pietrosanenii mei de suflet.
(Primarul isi sterge lacrimile, mucii, apoi se sterge cu manexa si ofteaza)
Of, ce nu fac eu pentru voi, ma?
Acum imi acord acest titlu de onoare al comunei si un premiu de 10 000 de euro! Mi se rhpe sufletul ca nu pot da fiecaruia acest premiu, dar peste 50-60 de mandate…
Plang. Plang si sufar pentru conuna mea. Apoi plang iar. Va iubesc, ma!”
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Fragment:
„Stiti cum se urca un munte? Pas cu pas.
Ei, asa am apropiat eu mana de sanul ei stang.
De cate ori radea, ridica putin bratul, iar eu mai inaintam putin.
Si inca putin, si inca putin!
Asteptam replicile amuzante ca pe minuni!
Dar, din pacate, Richard Gere este haios ca un tanc rusesc.
Probabil inmuiata de chinul meu, Creata a inceput la un moment data sa rada aiurea.
Richard: „You could be so much more!”
Creata: Hahaha!
Julia: “I’m gonna treat you so nice, you’re never gonna let me go.”
Creata: Hihihi.
M-a ajutat sa inaintez pe sanul ei, iar eu aveam grija sa nu dau niciun pic inapoi.
Spre final, cand Richard Gere s-a catarat pe scarile metalice ca sa ajunga in apartamentul Juliei, mana mea se catarase si ea pe suzeta stanga a Cretei.
Ptiu, drace!
Ptiu, drace!
Atingeam un san! Si nu era al Sabrinei, de pe posterul din camera mea.”
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI.
