Sa zicem ca il aresteaza pe Zucky. Sau ca ii iau jucaria, Facebook.
Cum ar arataziua de  maine fara Facebook?

Ma trezesc dimineata si butonez telefonul. Imi ia cam 5 minute. Caut stiri, dar acum, ca nu mai am Facebook, trebuie sa intru pe vreo 3-4 site-uri diferite. Pierd vreo 15 minute. Vreau sa aflu pe sub ce palmier s-a pozat fata din lista mea care se plimba mult. O caut pe net, inca vreo 10 minute. Gasesc in cele din urma niste poze pe Google. Habar n-am de cand sunt, dar o sa-mi imaginez ca azi e in Hawaii.
Apoi as vrea sa-mi umplu capul cu alte 100 de informatii inutile despre prieteni, pisici, masini, excursii in care n-o sa merg, locuri pe care n-o sa le vizitez, dar imi place sa ma uit la poze. Inca o ora.
Zucky, desi capul mi-e plin cu porcarii inutile, amestecate cu stiri care chiar ma intereseaza, cu poze dragute, glume si informatii utile, adevarul e ca mi-ar lua mult mai mult timp sa le caut daca n-ar exista prostia asta de Facebook.
Imi dau sema ca beau o cafea care nu arata ca in pozele pe care le tot posteaza in fiecare dimineata o doamna. Incerc sa ii aplic un filtru, dar nu stiu cum se face asta in viata reala, asa ca renunt.
Ies din casa, bat la usa vecinei mele si ii spun ca are o pisicuta frumoasa si ca imi pare rau ca nu ii mai pot da inimioara. Comenteaza ca sunt haios si ca pot sa mangai pisicuta. Reactionez cu un „haha” la comentariul ei si plec. Ma gandesc ca o sa vada sotia, asa ca iau inapoi „haha” si comentez cu un „smiley”.. Ma mai gandesc o data si sterg si zambetul.
Am o idee, as vrea sa scriu ceva pe facebook, asa ca ma intorc acasa, iau o foaie si un pix, apoi lipesc afisul pe usa liftului. Astept sa treaca cate un vecin si il intreb daca ii place sau nu. Cand obtin 7 like-uri, ma declar multumit si plec la munca.
Nu mai am nici WhatsApp, nici Messenger, asa ca ii trimit poze sotiei pe mail. Nu imi dau seama daca le-a vazut, asa ca o sun sa se uite. Nu potate vorbi, deci ii dau un SMS ca sa vada emailul. Imi scrie:
-Tu esti prost? N-ai Facebook, ca toata lumea?
-Azi imi imaginez ca nu am.
-Aha. Atunci ma uit la poze maine. Prea complicat sa ma uit pe mail.

In pauza de pranz, merg la cei de la masa de alaturi, le zic ca portia de spaghete arata bine, ma intorc la cei de la masa mea si ii intreb daca i-ar da like. Cu cele doua like-uri si un comentariu („nu mai pune, ba, mancare pe Facebook!”) ma declar multumit. La iesire, mangai cainele de langa usa si il intreb daca poate sa sara peste un iepure ca sa-l pozez pentru 300 de like-uri. Zucky, daca te aresteaza astia sau iti desfiinteaza Facebook, cainele asta rateaza 300 de like-uri.
Il rog pe chelner sa-mi spuna un citat din clasici, e la fel de priceput ca Poptamas. Nu-mi lipseste, dar fara el si fara citatele plate si idioate , Facebook nu e complet.
-Nu stiu citate, dar va mai asteptam si maine!
-Exact ce trebuie! ii spun si imi imaginez vorbele lui suprapuse peste o poza cu un camp verde sau peste un munte cu zapada. As putea scrie Osho dedesubt, oricum nu ii stie nimeni citatele reale. 1, 5 like-uri as lua pe citatul asta, Zucky!
La serviciu, simt nevoia sa vorbesc cu oamenii aia din jur, nu doar pe grupul nostru de Mesenger, ci in viata reala. Asa ca ma opresc din lucru, ii chem pe toi la baie si le dau cate un ecuson: grupul din baie. Nici nu stiam ca vecinul meu de birou are o voce atat de groasa. Nici nu stiam ca vorbeste. Vrem sa mergem impreuna la un festival, dar habar nu am la care, va trebui sa cautam pe net. Rog pe fiecare sa aleaga 30-40 de site-uri pe care sa se uite. Imi zic ca sunt tampit, ca avem Facebook si ca stim exact ce concerte sunt. Le spun ca eu nu mai am Facebook, de aceea am facut grupul din baie.
-Ba, ai fumat!
Feeling ranit, in baie, asa ca simt nevoia sa primesc o inimioara. O intreb pe ochelarista cu sani, asistenta directorului, daca imi da una. Zice ca da, normal, apoi scoate telefonul. Ii spun ca vreau una reala si ii arat unde ii e inima. Ma pocneste. Ma enerveaza maxim, ea imi da in fiecare zi inimioare pe Facebook, de ce nu poate si in viata reala?! Dispare din ochii mei, nu ii mai vad pagina. Nici inima. M-a blocat.
In drum spre metrou, trec prin locul ala unde canta pasarelele.. Unii i-ar zice parc, dar eu pana acum eram numai cu ochii in telefon si ii ziceam „pavaj”.
Cand ies din metrou, imi dau seama ca a inceput sa ploua torential, dar eu eram nepregatit. Cele 1000 de poze cu „ploo” sau „ce face-ti, ieu sunt uda pana la piele” de pe Facebook imi lipsesc acum.
Ajung acasa si sotia imi spune:
-Vezi ca ti-am trimis niste poze tari pe Messenger!
-Nu am Facebook…
-Si ce? Vrei sa ti le povestesc?
-Esti draguta… ?
Nu a fost. La culcare, iau in mana o carte si imi amintesc ce a insemnat pe vremuri cuvantul book. Ii spun si iubitei, care imi spune ca nu stie ce am facut azi, dar creierul mi-a fost afectat si ar trebui sa dau un refresh.
Ar trebui sa dau log out, apoi sa intru din nou in creierul meu, dar n-am idee cum naiba se face asta in viata reala.
Zucky, nu te lasa arestat! Te las sa vinzi informatiile mele cui vrei. Oricum nu sunteti foarte inteligenti, de imi par zilnic reclame la chiloti de dama si sutiene. Ati urmatit voi ce pagini frecventez eu, dar nu v-ar prins ca nu trebuie sa fie goale.

Cred ca astia care urla in gura mare pe Facebook ca at trebui sa se desfiinteze Facebook sunt mari ipocriti. Cei mai mari. Stigati, ma, pe Instagram ! (Tot al lui e.) Urlati pe Twitter, in 200 de caractere. Strigati pe site-uri! Dar nu pe Facebook. Si ganditi-va bine la ce va doriti, ca s-ar putea intampla.,
Zucky, stai tare! Stiu ca o mai iei razna cateodata si te apuci sa blochezi oamenii aiurea, stiu ca nu distingi „fake news” de o gluma, stiu ca esti un tocilar imperfect din cap pana in picioare si mai stiu ca niciodata, dar NICIODATA, nu ar trebui sa folosesti informatiile pe care  ni le transmitem prin mesaje, pentru niciun scop!

Dar adevarul e , daca suntem cinstiti nu noi, ca viata  e mult mai saraca fara Facebook.Cafeaua nu mai e cafea fara tine, cainele nu mai e caine, pisicuta nu sta la mangaiat, iar asistenta nu imi mai da inimioare. Si stii ce inimioara are, Zucky? Fara tine n-as fi gasit niciun fost coleg din scoala generala si n-as vedea prea des ce face unchiul din SUA. Ar fi doar mai trist. Fara tine ne-am promova afacerile batand la usi. De 100 de ori mai greu.
Asa ca ramai tare, tocilarule! Facebook-imea e cu tine.


FOLLOW PE FACEBOOK SI ALTE CHESTII: Silviu Iliutacronicipebune

 

Nu rata singura trilogie premiata chiar de autor: „Cronicile unui barbat!”.
Vanduta in peste DOUA exemplare. Aproape trei.
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *