Scopul meu a fost, de la inceput,  unul prea ambitios, recunosc. Sa iau taxiul din capatul Militariului, tocmai pana la IMGB. Un fel de Magellan al Bucurestiului, dar fara vapor.

Primul taxi
Dupa o lunga conversatie, care a durat 25 de minute, cu o doamna receptionera si cu o melodie enervanta, am primit vestea cea buna:
-256, in trei minute.
256 era un domn simpatic, cu o basca de pionier pe cap. A fost foarte sincer cu mine, in sensul in care mi-a zis din start:
-Eu merg la Unirea.
-Eu la IMGB, indraznesc.
-Nu se poate. Sunati sa vina un coleg, o sad au si eu prin statie acum. Imi pare rau, dar daca era in zona Unirii, va lasam cu placere. Ca fac taximetrie din ’90 si imi place meseria. Ca daca nu esti facut pentru asta…
L-am salutat, i-am multumit si chiar i-am facut cu mana. Imi plac oamenii care isi iubesc meseria.

Al doilea taxi
L-am agatat direct din strada. Un domn transpirat, in maiou, respirand ca Vader. L-am intrebat daca nu ii este cald. Dupa ce au inceput sa curga apele pe mine si mi-am dat seama ca in curand o sa respir la fel. Si nici macar Razboiul Stelelor nu suporta doi Vader, daramite masina lui.
-E scump, mi-a raspuns.
-Ce e scump?
-Aerul! Pai daca bag aer conditionat, consuma! Matale stii cat e kilometru’ in Cluj? Dublu! Pai la aia le convine sa mearga, dar aici ne impune astia un leu treij’noua pe kilometru’. Cum sa fac bani?
Ne-am despartit prieteni, pe podul Basarab. Mai précis, undeva la jumatatea podului, cand omul si-a amintit brusc ca trebuie sa faca dreapta la prima. A fost si greseala mea, s-ar putea sa-i fi sugerat ca nu pot respira amestecul de aer cald si vapori de benzina.

Al treilea taxi
A fost cel mai bun, din toate punctele de vedere. L-am luat de la Orhideea, dupa ce am mers un kilometru pe jos. Dar a meritat. Nu stiu cine a fost sofer pentru ca nu l-am vazut. Intre noi era o perdea mare de cruciulite, ursuleti, zaruri si ce a avut omul pe acasa. Acum, daca ma gandesc mai bine, dupa voce, s-ar putea sa fi fost femeie.
Avea un stil de condus lin si frumos. o placer sa mergi cu el/ea. Asta pana in apropierea liniilor de tramvai sau canalelor, cand ceva intra in el si il poseda. Sau o poseda. Atunci punea frana brusc, toate orataniile agitate de parbriz si intre noi imi cadeau in brate, iar el ii facea o declarative de dragoste primarului de sector. Pe la Eroilor am clacat si l-am rugat sa ma lase pe dreapta. In fond, Magellan mai facea si popasuri pe la bastinasi.

Al patrulea taxi
Asta a fost cea mai scurta vizita a mea intr-o masina. Am urcat pe usa din dreapta, iar ghinionul meu a fost sa nimeresc in pauza dintre doua melodii. Trei secunde mai tarziu, cand Salam, sau unul din fratii sai, a inceput sa urle din boze, am iesit pe usa cealalta.
De soferul numarul nu m-am despartit prieten, dar, in ciuda scurtei vizite mi-a declarat ca ma iubeste si ca ar vrea totusi sa ramanem prieteni sis a ne mai vizitam.
-Sa-ti dau la m*ie ca m-ai facut sa opresc pentru tine pe bulevard. Lasa ca ne mai intalnim noi!

De Silviu Iliutacronicipebune

Taxiul numarul 5
A fost norocos! Un domn amabil, mustata mare, papion, camasa, elegant, numarul 403, cu un ciomag de baseball pe scaunul din dreapta. A fost cea mai lunga calatorie cu taxiul:
-IMGB?
-In zona, da.
-Adica trecem pe Ferentari? Pe la ciori?
-Prin Ferentari e cel mai direct, cred.
Peste zece minute, eram linistit si fericit, in mijlocul cartilerului Ferentari. Cu fundul pe bordura, privind filmul de actiune din fata mea, dar fara sa platesc bilet. Domnul meu elegant, cu papion, se scuipa si primea precipitatii de la alt domn, cu un cap mai inalt si camasa inflorata. Ii taiase calea cu masina, iesind de pe o straduta secundara.
Dupa o vizionare de zece minute, in care am invatat totusi multe, mai ales despre injuraturi despre care nici nu stiam ca exista, am plecat pe jos mai departe.

Al saselea taxi
Din Ferentari pana la IMGB nu e mare lucru. Cam cat a facut Magellan in insule pana pe coasta Americii de Sud.
-Am avut parte numai de peripetii cu taximetristii azi, ii marturisesc noului meu tovaras de calatorie.
-E tampiti. Multi dintre ei e tampiti. Face meseria asta de bani. Toti facem de bani, dar nu asa, domnule! Trebuie sa ai respect fata de client. Du, domnule, clientul, unde vrea, sau lasa-te de meserie!
In sfarsit, unul normal la bibilica.
-Unde vrea domnul?
-La… IMGB! spun ezitant.
-Se face, domnule!
Dupa primele sute de metri l-am intrebat timid, dup ace am ezitat ceva vreme:
-Dar aparatul? Nu porniti?
-E 50 de lei.
-50 de lei?
-Pai pana in capatul la IMGB, da, cat sa fie? Mai ales ca a plouat si e toti pe strazi.
-A plouat alataieri.
L-am salutat voios si am sarit din masina direct pe trecerea de pietoni. Posibil ca masina sa nu fi fost chiar oprita. Dar sunt bine, maxim 2 zile de spitalizare.

Al saptelea taxi
Am urcat in el fara asteptari, fara sperante. Fara vise. Mi-am zis ca nici exploratorii aia nu reuseau sa ajunga din prima pe unde isi propuneau. Columb saracu’ se credea in Indii si era in America.
-Sigur ma duceti?
-Sigur.
-Nu urati ciorile?
-E…
-Nu inchideti aerul?
-Nu.
-Pornniti aparatul?
-E pornit dinainte sa te iau pe matale.
Sunt in masina, iar soferul fumeaza. Pe langa aerul cald amestecat cu vapori de benzina, asta mi se pare chiar parfum.
-Sa fumati si din alea parfumate, ii spun. Dau asa un aer proaspat…
Va mai scriu, mai am 5 kilometri.

OFERTA:

 

 


FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliutacronicipebune

 

Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK

Fragment: „Iubita mea, sunt beat. De două ore stau ascuns în toaletă şi tresar la fiecare bătaie în uşă. Zac aici, pe jos, nu pentru că simt o plăcere deosebită de a sta cu costumul meu din liceu pe urina de pe jos, ci pentru că nu am găsit altă cale. De dimineaţă beau. Beau încontinuu, cu neamurile tale, cu naşii, cu neamurile mele, cu nişte vecini, cu trecătorii, cu vecinii.
M-a tăiat tac-tu! De aia beau, să uit. Şi să sper că n-a făcut-o intenţionat. Vestea bună e că de când beau mi s-a oprit sângerarea. A, şi mai e una: sectanţii ăia au vândut patru aspiratoare şmechere, de mii de dolari, rudelor tale. Ceea ce e bine pentru că am câştigat comision o cutie de detergent. Nu te îngrijora, în patruzeci și opt de rate lunare scapă de zece la sută din costul total, apoi îl pot da înapoi.
I-am pupat în mod egal pe toţi, şi pe ai tăi, şi pe ai mei. Am mai turnat în mine şi câteva pahare cu şampanie, de unde şi incoerenţa.
Mătuşa ta mi-a zis:
– Mânca-l-ar mătuşa de băiat! Bine ai venit în familie!
Şi m-a pupat pe gură. Am vrut să îţi zic eu primul, în caz că o să afli peste ani.
NU am o aventură cu mătuşa ta şi… NU vreau una! Nu pentru că nu o găsesc atractivă, să nu mă înţelegi greşit, nu am nimic personal cu ea. Doar că mustaţa ei îmi aduce aminte de tatăl tău.
NU o să merg în vizită de Crăciun acasă la ea, asta ca să ştii de acum.
Acum,iubita mea, citesc citatele mâzgălite pe pereţi. Cred că avem mulţi psihopaţi în familie. Unul a scris cu litere roşii, mari: DE CEEEEE, DOAMNEEEE? Cred, de fapt sunt sigur, că e tac-tu.
Altul a scris: CIORBA – DE RAHAT, FRIPTURA – TARE, SARMALELE – ORIBILE. Cred că e bunica.
Apoi, am convenit că nu ascultăm manele la nuntă? Am convenit! Şi de două ore avem numai manele.
– Decât două-trei piese pentru prietenii mei din armată! „Hai, liberare!“ a zis tatăl tău. După care s-a uitat urât la mine şi m-a întrebat:
– Nu e însărcinată fata mea, nu? Aţi glumit voi. Hahahah!
Unchiul meu a dat mâna cu Makele. După ce l-a atins, și-a scuipat în palmă şi s-a şters pe cămaşă jumătate de oră.
Ray dansează cu mătuşa ta. Nu sunt sigur că nu îl violează până dimineaţă.”

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns