Trump s-a prezentat azi de urgenta in Senatul America, unde a cerut o suma uriasa, de 450 de miliarde de dolari, pentru incercuirea Roamaniei cu un zid fonic.
Iata interpelarea lui Donald Trump:
“Frati americani, e un pericol de care noi nici nu ne dam seama: Romania! Duduie Economia lor atat de tare, incat niste tarani din Iowa au auzit-o in mijlocul zilei, cand dadeau mancare la gaste. Si in New York s-a auzit duduiala, la prima ora a diminetii, cand oricum e zgomot foarte mare in oras. La naiba, pana si niste pensionari surzi retrasi in Miami au auzit-o!
Cer de urgenta 450 de miliarde, renunt la orice zid cu Mexic. E scandalos! Trebuie sa incercuim Romania acum, azi, fara sa ezitam!
Daca aia de la Bucuresti vor continua sa duduie asa cu Economia, in maxim 6 luni noi, americanii, n-o sa mai putem sta in casele noastre linistiti. O sa ne tremure burger-ul intre dinti, o sa ne tremure hot dog-ul in maini.
Trebuie sa oprim acum duduiala!
Am vorbit cu Dragnea, chelnerul ala care m-a servit anul trecut, daca il stiti, si i-am zis:
-Prietene, suntem amici, dar e deja prea mult! Ati intrecut Germania, acum duduiti pentru a intrege Anglia, dar pana cand? E scandalos! Deja americanii vor si ei sa se mute la Calafat, la Baicoi, la Dej, la Hunedoara. Avem cereri pentru un million de americani care vor sa se mute maine in Romania, sa duduie si ei odata cu voi. OPRITI-VA, asa cum a zis si Merkel! Faceti si voi lucrurile mai prost! Nu mai construiti atatea spitale, pasarele, poduri, autostrazi! Nu mai ridicati naibii atatea scoli. Unde o sa ajungeti? Vreti sa ne umiliti pe toti?
Cat am scris eu acest discurs, dragi americani, Romania a intercut Japonia la infrastructura. Au mai multe trenuri decat ei, mai rapide. Imi vine sa urlu”, a incheiat el urland. Apoi si-a dat doua palme si a inceput sa loveasca cu piciorul intr-un ziarist.
FOLLOW SI LIKE PE FACEBOOK: Silviu Iliuta–cronicipebune
Toate trei volumele SE POT ACHIZITIONA NUMAI DE AICI. SAU FURA DE LA PRIETENI. Diverse variante de pachete pentru volumele 1, 2, 3: PE ACEST LINK
Fragment CARTE: „Prima amintire fericită a fost cu o felie de pâine cu unt. Ţin minte că într-o dimineaţă am găsit pe ea o feliuţă de salam care avea în componenţă urme de carne. După ce m-am uitat la ea circumspect, am dedus: dacă mama mi-a lăsat-o, înseamnă că e comestibilă. Era prima dată când am simțit gustul cărnii. Am scuipat-o. Îmi era frică. Apoi am vomat. Eram convins că în gura mea e o pulpă de câine sau o coadă de pisică. Sau diavolul. Dacă nu apucau să mănânce carne, tot ce puteau face oamenii era să inventeze povești despre ea. Pentru mine, poveștile despre diavoli, marțieni, despre Japonia, erau la fel de credibile ca și acelea despre carne. Toate vorbeau despre lucruri inaccesibile, necunoscute și foarte îndepărtate. Auzisem că există pe undeva, dar nu aveam nicio certitudine. Îţi spun: au fost ani buni în care m-as fi speriat la fel de rău dacă aș fi întâlnit un japonez pe stradă sau dacă aș fi văzut o bucată de carne în ciorbă. Îmi amintesc cum câte un copil din vecini venea urlând în fața blocului, ca în filmele lui Fellini: –
Se dă ceva la Complex! Se dă ceva la
Imi place site-ul vostru, intotdeauna ma amuz copios 🙂