Daca exista cineva care considera ca o dezbatere adevarata inseamna sa chemi pe cativa prieteni, daca nu chiar partizani, plus 2-3 baieti care nu deranjeaza foarte mult, acel cineva e naiv.
E o mizerie totala ca Administratia Prezidentiala sa trimita invitatii nominale. In mod normal, in orice tara democratica, baietii care lucreaz pentru presedinte ar fi trimis invitatii in alb catre ziare, iar ele ar fi delegat pe cine vor. Pentru ca asta e treaba lor, altfel e un amestec stupid in politica unor redactii. E ca si cum as organiza un Botez, as chema familia Florea, dar le-as pune conditia sa imi puna intrebari numai ala mic, Florinel, de 7 ani.
Dezbaterea, asa cum o inteleg Rares Bogdan si ai lui, e o mizerie. Insusi termenul “dezbatere” e compromis. E o intalnire cu niste oameni care nu deranjeaza prea mult, dar despre care trebuie sa dam impresia ca au deranjat.
Nu pentru capacitatea oratorica il votam pe Iohannis. Nu pentru curajul sau de a participa la o intanire adevarata cu oponentii. N-are asa ceva. (Spre exemplu, daca aveam curaj, l-as fi chemat la dezbatere pe Paleologu. Sunt sigur ca dupa trei intrebari, Iohannis era mat.)
Nu il votam pe Iohannis pentru ca nu mai putem dupa el. Il votam pentru ca Viorica. Pentru ca nu avem de ales. Iar el va fi 5 ani de zile presedintele unei tari care l-a votat de nevoie, nu de placere. Ar trebui sa inteleaga asta. Ar trebui, dar la ce oameni are in jur, nu cred.
Mi-as dori sa se intampla o neintamplata, ca in Sadoveanu: “s-a strecurat la dezbaterea istoricilor si unul din epigramistii vremii”. Vreau un epigramist! Sau macar un ziarist dintre cei prezenti care sa ii puna o intrebare adevarata. Macar una.
